Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2009   |   Noiembrie   |   Numarul 502   |   EVADĂRI DIN BIBLIOTECĂ. Vandalism

EVADĂRI DIN BIBLIOTECĂ. Vandalism

Autor: Geo ŞERBAN | Categoria: Rubrici | 2 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text

Să fie cel mult doi ani de cînd, la iniţiativa Uniunii Scriitorilor, s-au pus numeroase plăci comemorative pe clădiri unde locuiseră, cîndva, feluriţi slujitori ai literaturii. În drumurile curente, mă obişnuisem să văd o asemenea placă fixată pe faţada unui bloc din preajma Muzeului Literaturii Române. Menirea iniţiativei era să atragă atenţia trecătorilor că, într-unul dintre apartamentele existente, a locuit şi creat, ani buni din viaţa ei, poeta Maria Banuş. Mai nopţile trecute, marmora cu inscripţia strict informativă a dispărut. A fost furată. Cine, ce să fi avut împotriva amintirii pătimaşei exaltări a iubirii din Ţara fetelor?

Se pot da răspunsuri diferite. E de presupus, mai întîi, calculul meschin al cuiva grăbit să obţină o sumă oarecare prin negociere, după îndepărtarea inscripţiei originale. Aparent, mai nimica toată. Totuşi, dacă făptaşul dă concomitent mai multe asemenea „lovituri“, operaţiunea devine atractivă. Suficienţi muşterii aşteaptă, probabil, pe la margini de cimitire pentru recliclarea bucăţilor de marmoră.
 
Un individ, intrat în asemenea combinaţii, nu poate fi decît un declasat, un ignorant. Nici nu-i va fi trecînd prin cap noţiunea de sacrilegiu. Puţin îi pasă lui de cinstea cuvenită, în principiu, notorietăţii creatorilor, de posteritate şi de restul consideraţiilor. În deruta lui de vagabond, nici nu-l interesează că Maria Banuş merită recunoştinţa bucureştenilor după ce a dedicat versuri oraşului natal, în repetate rînduri, fie cartierului unde a copilărit, printre dughene negustoreşti din jurul Halelor de odinioară şi pe sub dealul Patriarhiei, fie perimetrului de înflorire a adolescenţei petrecute la întretăierea străzilor Antim – Apolodor – Sf. Apostoli. S-a ridicat dintr-o oarecare zonă dîmboviţeană ca să ajungă a fi desemnată printre laureaţii Premiului Herder, distincţie de rezonanţă europeană. Actuala opinie publică are motive să fie indignată la aflarea hoţiei.
 

Dar... mai poate fi privită nelegiuirea – dincolo de o benignă infracţiune de resortul codului penal – şi în alt registru. Tot pe străzi trecînd, se bagă de seamă plăcerea unora de a mînji ziduri imaculate, garduri la nimereală, chiar socluri de monumente. Şi o fac cu voluptate înrăită, insistent, zădărnicind tentativele de ştergere a urmelor. Una dintre statuile cele mai frumoase din Bucureşti – aceea care îl eternizează pe bătrînul Brătianu, aşezat, într-o postură meditativă, la intrarea în micul parc din incinta aşezămîntului cultural botezat cu numele ilustrului nostru bărbat de stat – a constituit, o vreme, o ţintă de predilecţie pentru mîzgălitori, ce nu trebuie asimilaţi practicanţilor de grafitti. Vandali nocturni mîzgăleau soclul statuii, oricîte încercări interveneau, la lumina zilei, pentru a contracara acţiunea bezmeticilor.

N-au fost puşi la respect pînă ce nu s-a instaurat pază non-stop. Provizoriu, cel puţin, aceste minţi rătăcite par determinate a se retrage în expectativă, totuşi fără să renunţe la „distracţie“. Îşi găsesc defulare sub alte forme, uzînd desigur, consecvent, de protecţia beznei. Dacă nu mai pot pîngări opera sculpturală a lui Mestrovici, îşi iau revanşa cum se întîmplă, devastînd ce le iese în cale, de la cabine telefonice ori panouri publicitare la bănci abia instalate prin parcuri. E de presupus că din rîndurile lor se recrutează acele găşti de spărgători ai bancomatelor şi traficanţii iliciţi.
 

Şi dacă e vorba de încălcări flagrante ale regulilor de convieţuire urbană, vizibile unde nici nu te-ai aştepta, în dispreţul avutului cetăţenesc, constatăm că porniri incitatoare prind a se materializa, virulent, cu scopul redeşteptării funestelor impulsuri revanşarde: prin svastici, sloganuri xenofobe ale Gărzii de Fier sau enunţuri alergice, discriminatorii, cu privire la etnia romilor. Avem de-a face cu simptome ale degradării morale, pe fondul unui neliniştitor val de comportament antisocial, de natură să favorizeze constituirea de mafii represive, care se cred îndrituite a da buzna în locuinţe, a pretinde taxe de protecţie, tulburînd raporturile civilizate dintre cetăţeni, buna-cuviinţă. Sociologic şi nu numai, ar fi de examinat proli-ferarea îngrijorătoare a climatului profund viciat. O periferie, exasperată, incapabilă să găsească alternativă la mediocritatea orizontului imediat, privată de un remediu pe înţelesul ei, se revoltă instinctual, alunecă în sumbră barbarie.

 


Comentarii utilizatori

Vandalizariboris marian - Vineri, 27 Noiembrie 2009, 09:19

Revenirea vandalilor după 17 secole s-a petrecut la Buicureşti, plăci, apoi cimitire, distrugeri, mini pogromuri împotriva memoriei , culturii , iar eu coonsider că exustă mai multe cauze- nici o vandalizare nu a fost anchetată până la capăt, nimeni nu a fost pededepsit ca pentru o infracţiune extrem de gravă, justoiţi şi poliţia s-a împăcat cu ideea că "nu se poate face nimic". Ca trebui ca marmura să fie încluită cu bronzul,dispozitivele de alarmă sp fie folosite ca la maşini, iar cimitirele desfiinţate. Atunci s-ar fura altceva.

revinboris marian - Vineri, 27 Noiembrie 2009, 19:44

scuze, Bucureşti, justiţie, înlocuită, aşa trebuia scris, este o erată

 
 
 
 
Cele mai citite articole
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Speranța lucidă a Bucureștilor
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Educaţia – o piatră de încercare
Cele mai recente comentarii
Si eu m-am lamurit...
Plagiatul este emanatia bibliotecilor neglijate
Doua raspunsuri
Mecanica socială
tot despre Nicusor Dan
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire