OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

- Ambitii mari, ecouri mici… Traditionalele lamentatii pe tema ingratitudinii strainatatii fata de cultura romana continua nesmintit, desi in ultimii ani s-au mai adunat unele semne bune, pe ici, pe colo, ba chiar si prin partile esentiale! De pilda, in Franta cea la care literatii nostri viseaza de aproape doua secole (vezi mai jos un mic inventar de evenimente recente). Sau in Germania. Sau peste Ocean, unde noua carte a lui Norman Manea, The Hooligan’s Return. A Memoir (aparuta la Farrar, Straus and Giroux, publicata simultan si in Romania, la Polirom, sub titlul Intoarcerea huliganului), a fost inclusa de prestigioasa The New York Review of Books pe lista celor mai valoroase titluri ale anului 2003. Incit, constatind ca sintem totusi prezenti in lume (atit cit sintem!), te intrebi de ce informatiile despre „succesele internationale“ ale compatriotilor nostri circula atit de precar in tara, atit de partial sau… deloc!

- Festival romanesc la Sète, editia a 8-a. In Sudul Frantei, linga Monpellier, la Sète, s-a desfasurat in luna octombrie 2003 editia a 8-a a Intilnirilor franco-romane la Mediterana (Rencontres franco-roumaines en Méditerranné). Initiatorul, Claude Pernin, un francez indragostit de tara noastra, s-a gindit, tot vizitind-o mereu, s-o „aduca“ in fiecare an si la el acasa, pe malul Mediteranei.

Asa a debutat proiectul Intilnirilor…: in fiecare toamna, sub auspiciile Asociatiei „Dacia-Méditerranné“, Claude Pernin organizeaza la Sète un veritabil festival romanesc, la care invita si scriitori, si artisti din toate bransele, inclusiv reprezentanti ai unor comunitati diverse, ilustrative pentru multiculturalitatea pe care romanii insisi o ignora adeseori. „Extins“ catre Montpellier, metropola regiunii, dar si in alte mici localitati din zona, la Castries, Loupian si Nézignan, festivalul i-a avut de asta data ca oaspeti literari pe Magda Carneci, Mircea Cartarescu, Gheorghe Craciun, ca si, dintre autorii romani stabiliti in Franta, pe Mihai Dinu Gheorghiu si Sanda Nitescu (in 2002, invitatii au fost Gabriela Adamesteanu, Ion Pop, Simona Popescu si Dumitru }epeneag). Au avut loc dezbateri si au fost prezentate volumele Café, al Sandei Nitescu, insemnari si desene din si despre cafenelele pariziene, si Enciclopedia zmeilor de Mircea Cartarescu si in prezenta lui Tudor Banus, artistul ilustrator al cartii. In program au mai fost incluse expozitii de arta si de folclor (din Maramures si din Dobrogea), concerte de muzica simfonica si populara. Au fost angrenate licee si scoli de arta locale, departamentul de romana al Universitatii „Paul Valéry“ din Montpellier, un public divers, atras de-a lungul a 10 zile in locatii diverse, la Sète si in imprejurimi…

- Regal de poezie romaneasca la Paris. Inexplicabila e absenta oricarui ecou in tara dupa aparitia numarului special consacrat Romaniei de catre revista Poésie, cu atit mai mult cu cit lansarea sa a angrenat un numar semnificativ de autori de la noi, invitati la Paris pentru un intreg sir de recitaluri.
Mai intii a fost proiectul revistei. Poésie e un reputat trimestrial consacrat „genului liric“ (se subintituleaza Revue trimestrielle de la poésie d’aujourd’hui), editat de Maison de la Poésie din Paris, sub directia lui Michel de Maulne si cu Pierre Dubrunquez redactor-sef. Consiliul revistei e compus din Jacques Darras, Jean-Michel Maulpoix, Pierre Oster si Bernard Heidsieck. Publicatia isi aduce mereu numele la zi, astfel incit numerele aparute anul trecut au avut in frontispiciu titulatura Poésie 2003.

Obisnuita sa consacre caiete speciale diverselor culturi ale lumii, redactia a decis sa editeze unul despre poezia noastra de azi, drept pentru care si-a asociat-o pe Magda Carneci, care tine de citiva ani cursuri de cultura romana la Institutul parizian de „orientalistica“
(INALCO), si a pornit inca din iarna trecuta lucrul. S-a facut si refacut selectia autorilor din sumar, poetii carpato-danubieni si-au trimis poemele, traducatorii le-au tradus, au fost compuse citeva texte insotitoare, s-au recoltat fotografiile necesare si s-au gasit citeva ilustratii artistice (desene si obiecte de Gheorghe Rasovzky), plus citeva documentare (majoritatea de Iosif Berman), incit numarul 98 al revistei, datat septembrie 2003, a putut fi asezat sub genericul – cam prea poetic-mitologic, in treacat fie spus – La Roumanie, territoire d’Orphé (Romania, teritoriul lui Orfeu)
E – poate – cea mai consistenta aparitie consacrata vreodata poeziei noastre in Franta: numar exclusiv, de aproape 150 de pagini, cu aproape 40 de autori, intr-o prezentare grafica rafinata, impresionanta.

Dupa un scurt Avant-propos semnat de Magda Carneci (care – demn de remarcat – s-a exclus pe sine din selectia poemelor traduse…), in sumarul revistei se succed trei sectiuni. Cea dintii e un fel de „recapitulare“ a „traditiei imediate“: sub titlul Figures de la modernité (Figurile modernitatii) sint reuniti Paul Celan (cu texte romanesti de tinerete), apoi Gellu Naum, Leonid Dimov, Stefan Aug. Doinas, Nichita Stanescu, Virgil Mazilescu si Daniel Turcea. Sectiunea beneficiaza de un studiu insotitor semnat de Mircea A. Diaconu: Sur quelques decnnies de poésie (Despre citeva decenii de poezie). Urmeaza Figures contemporaines (Figuri contemporane), cu o introducere de Gheorghe Craciun, La transitivité poétique et la fascination de l’immédiat (Tranzitivitatea poetica si fascinatia imediatului), si cu poeme de Nora Iuga, Constantin Abaluta, Ileana Malancioiu, Angela Marinescu, Ana Blandiana, Serban Foarta, Mircea Dinescu, Ioan Flora, Liviu Ioan Stoiciu, Nichita Danilov, Calin Vlasie, Traian T. Cosovei, Florin Iaru, Ion Muresan, Marta Petreu, Mircea Cartarescu, Mariana Marin, Ioan Es. Pop, Radu Andriescu, Rodica Draghincescu, Ruxandra Cesereanu, Andrei Bodiu, Simona Popescu, Caius Dobrescu si Ioana Nicolaie.

Intr-o scurta sectiune finala cu Poètes roumains de France (Poeti romani din Franta) mai apar Maria Mailat, Dinu Flamand, Sebastian Reichmann, Horia Badescu (functionar la Ambasada Romaniei de la Paris) si Basarab Nicolescu (acesta – inclus cu un set de Teoreme poetice). La final – o scurta postfata de Michel de Maulne. Printre traducatori ii regasim – spicuind – pe francezii Pierre Drogi, Odile Serre si Jean-Louis Courriol, precum si pe romanii stabiliti la Paris: Alain Paruit, Ed Pastenague (D. }epeneag) sau Sanda Stolojan. Poetilor selectati le sint rezervate doar citeva pagini (doua, trei, maximum patru), ideea redactiei fiind aceea de a alcatui o panorama compusa din esantioane cit mai numeroase, nu de a da extensie unui numar restrins de autori. Cum poezia romaneasca a ultimelor decenii e ca si necunoscuta in Franta, optiunea e plauzibila si – in felul ei – meritorie. Pe scurt – o aparitie extraordinara, intr-un circuit de lectura privilegiat. Desi nu are cine stie ce tiraj, revista Poésie are altceva, si anume prestigiu, ea intrind in marile biblioteci si in bibliografiile genului. Numarul va deveni de-acum inainte o referinta predilecta in materie de poezie romaneasca peste hotare.

Lucrurile nu s-au oprit insa la publicarea caietului in cauza. Intrucit directorul revistei, Michel de Maulne, conduce si Teatrul Molière, specializat in lecturi si spectacole de poezie, lansarea numarului s-a facut acolo, si anume in cadrul unei serii de lecturi si dezbateri cu participarea unor autori din sumar, desfasurate de-a lungul a patru saptamini. Au avut – astfel – loc in total sapte seri de poezie romaneasca la Paris, dupa urmatorul program (si cu mentiunea ca nu toti invitatii au ajuns la fata locului): 16 septembrie – Rodica Draghincescu; 18 septembrie – Ana Blandiana; 23 septembrie – Mircea Dinescu si Marta Petreu; 25 septembrie – Simona Popescu si Florin Iaru; 30 septembrie – lansarea numarului romanesc din Poésie; 2 octombrie – Ileana Malancioiu si Ioan Flora; 7 octombrie – poetii si traducatorii „romano-parizieni“ Magda Carneci, Dinu Flamand, Sanda Stolojan si Matei Visniec. Mai rarefiat intr-unele dintre aceste seri, publicul a fost numeros intr-altele, confirmind existenta unui orizont de interes cultural caruia trebuie sa-i raspundem si pe care trebuie sa-l stimulam cu proiecte de anvergura
Per total – iata! – un regal de poezie romaneasca la Paris…

- Supliment romanesc in Paris Match. Nici un ecou nu pare sa fi avut in tara suplimentul editat in octombrie 2003 de catre populara Paris Match si distribuit impreuna cu intregul tiraj international al revistei, de peste 1 milion de exemplare.
E o brosura de 8 pagini, in formatul Paris Match (putin mai lat decit A4), intitulata L’autre Roumanie (Cealalta Romanie). O Romanie – adica – vazuta pozitiv, „altfel“ decit a tot aparut in presa occidentala a anilor ’90, si anume ca tara saraca, exportatoare de cersetori si de copii orfani etc. etc. etc. Subtitlul dezvolta ideea: Décidée à entrer dans l’Union européenne en 2007, la Roumanie est en pleine rénovation (Decisa sa intre in Uniunea Europeana in 2007, Romania e in plina transformare). Realizata in cadrul „suplimentelor promotionale“ ale Paris Match de catre Biznews din Madrid, brosura e eleganta, color, alternind prezentarile cu fotografii si reclame comerciale. Autorul textelor, Laurent Couderc, s-a documentat in Romania timp de citeva luni, reusind sa obtina intilniri cu un mare numar de personalitati publice, de la presedintele Ion Iliescu si premierul Adrian Nastase la guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, ministri, oficiali ai unor companii romanesti sau franceze cu filiale la noi, artisti si intelectuali cunoscuti. Simpatetica dar decenta, nuantata, imaginea „celeilalte Romanii“ iese – intr-adevar – pozitiva, fara sa fie nevoie pentru asta de vreo „cosmetizare“: cu dificultatile si handicapurile sale, tara noastra e prinsa in cadru intr-un moment de relansare, in plin efort de compatibilizare cu Uniunea Europeana. O Romanie care, privita cu obiectivitate dinspre Occident, arata mai bine decit sint dispusi s-o vada atitia dintre compatriotii nostri…