OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

- Nicole Henneberg

în Frankfurter Rundschau (14 octombrie 2008)

Florian analizează dureros de tranşant şi de exact o societate mutilată de dictatură, desfăşurînd, în acelaşi timp, cu o deosebită vervă a limbajului şi cu o mare putere de fabulaţie, poveştile fantastice şi poetice ale unor caractere singulare, de neuitat. (…) Filip Florian nu este preocupat de scenarii bizare, ci de adevărul uman ce se ascunde în spatele minciunii, ruşinii şi neîncrederii. Cercetînd cotidianul postcomunist, el descoperă, pe lîngă aberaţii şi brutalitate, surprinzător de multă tandreţe.

- Jörg Plath pentru Deutschlandradio Kultur (16 octombrie 2008)

Într-un cadru ce aduce a roman poliţist, Filip Florian dă de gol setea de demascări senzaţionale, desfăşurînd o întreagă horă de poveşti care mai de care mai fantastice.

- Jan Koneffke

în Freitag

(16 octombrie 2008)

- Heike Geilen

în Literaturnetz

(5 septembrie 2008)

Florian nu împleteşte găselniţe ficţionale, ci face ca două rîuri compuse din nenumărate detalii, nuanţe, cronologii şi fragmente biografice să-şi schimbe direcţia şi să se contopească într-un mare fluviu. Iar aceasta se întîmplă pe nesimţite şi într-un mod atît de nepretenţios, fără „senzaţii tari“ şi nici intervenţii artificiale, astfel încît, la capăt, aproape că ne speriem dîndu-ne seama că am ajuns deja la revărsarea în marea deschisă.

- ORF

(30 noiembrie 2008)

Vieţile româneşti acoperă mari porţiuni din secolul trecut, fără să se rezume la satisfacerea interesului superficial care se aşteaptă la povestiri gratuite despre victime şi atrocităţile suferite de ele. Proza lui Filip Florian este însufleţită de o savoare foarte prezentă a momentului pitoresc, surprinzător, multicolor.

- Lothar Müller

în Süddeutsche Zeitung

(8 decembrie 2008)

Romanul nu se epuizează într-o înscenare a suspiciunii. Idealul lui nu este descoperirea adevărului ascuns de după adevărurile parţiale de largă circulaţie. Idealul lui este eliberarea literaturii de consemnul mărturiei şi al dovezii istorice. El nu vrea să povestească ceea ce ar servi găsirii adevărului, ci tocmai ceea ce el considera demn de povestit: de exemplu, aventura unui păianjen care traversează tavanul unei camere de hotel, cu „cutezanţa unui vechi marinar iberic“.

- Uwe Stolzmann

în Neue Zürcher Zeitung

(16 decembrie 2008)

Kleine Finger este un debut excepţional, debutul unui scriitor deja suveran. Un text jucat, în care grozăviile tind să se preschimbe în grotesc. Este vorba, bineînţeles, despre vinovăţie refulată. Şi despre suspiciunea generală după sfîrşitul unei tiranii. Fascinantă este ideea de a compara regimuri violente din galaxii diferite.

- Silja Ukena

în Der Spiegel

(29 decembrie 2008)

În căutarea adevărului, tînărul arheolog Petruş aduce la lumina zilei poveştile unor vieţi trecute sub tăcere, uitate; biografii în care au fost ascunse dacă nu chiar împuşcări în masă, atunci totuşi multe alte drame. Un farmec straniu străbate acest roman de debut, dublat de sensibilitate pentru efectele tîrzii ale opresiunii totalitare.

- Christoph Schröder

în Die Tageszeitung

(10 ianuarie 2009)

Degete mici este încercarea întru totul remarcabilă nu de a împăca domeniile politicului şi esteticului, ci de a le lăsa să existe laolaltă, fără să fie nevoie de alte justificări. Elementul de rezistenţă, fantasticul liber flotant, păstrează în permanenţă supremaţia.

Traduceri de Georg Aescht