Aplicaţia de microblogging
www.twitter.com este versatilă, utilă atît ca portavoce politică – vezi
evenimentele din Republica Moldova şi, mai nou, din Iran –,
folosită ca mijloc de exprimare a unor gînduri sau de notare a
unor activităţi cotidiene, cît şi ca mijloc de manifestare a
literaturii. Reamintesc că mesajul publicat de un utilizator pe
Twitter poate avea maximum 140 de caractere, ceea ce obligă la
concizie ori la spargerea lui în mai multe secvenţe.
Rezumate literare
Copiii leneşi sau aglomeraţi cu
lectura au avut la dispoziţie tot soiul de instrumen-te-text pentru
a fenta obligativitatea citirii unor romane foarte lungi ori a unor
piese de teatru. De exemplu, pe filiera franceză ne amintim de
colecţiile „Classique Larousse“ ori „Classique Hachette“,
care erau alcătuite din cărţulii-rezumat ale unor opere
importante. Ei bine, elevul din zilele noastre ar strîmba din
nas şi ar protesta că şi acele broşurele sînt excesiv de
lungi şi că timpul poate fi folosit mai bine desfăşurînd o
altă activitate. Twitter vine în ajutorul elevului
hiperocupat, prin rezumate-experiment ale operelor importante, în
doar... 140 de caractere! Utilizatorii Twitter au inventat această
joacă a rezumării unor cărţi în limita maximă admisă de
Twitter, iar rezultatul este destul de interesant. Mai jos, cîteva
exemple, în limbile de origine ale utilizatorilor, marcate de
obicei cu eticheta #twitlit:
Crimă şi Pedeapsă: „I’m
Raskolnikov. Killed a pawnbroker and family. Didn’t feel too bad
about it. Now I do. Off to Siberia“;
Mîndrie şi prejudecată: „Woman
meets man called Darcy who seems horrible. He turns out to be nice
really. They get together“;
Aşteptîndu-l pe Godot: „Vladimir
and Estragon stand next to tree and wait for Godot. Their status is
not updated“;
Ulysses: „Man walks around Dublin. We
follow every minute detail of his day. He’s probably overtweeting“.
Twitt-urile, ca gen literar
Un articol de 140 de caractere sau mai
puţin, scris pe Twitter, se cheamă twitt. A fost inventat un nou
gen literar, comparat adesea cu haiku, prin scurtime. Pe site-ulhttp://makeliterature.com există o secţiune numită „Twihaiku –
twitter poetry“, destinată creaţiilor scurte. Valoarea lor
literară este relativă, iar autorii sînt inegali valoric.
„Why do I care so/for others who have
no clue/because I just do“ – de MisfitHair.
„Her Facebook info/ says she loved
the Twilight book/ which she’s yet to read“ – de MecumHaiku.
„Distracted by nude/ I trip and spill
my palette/Voila abstract art“ – de michellesheiman.
„One more wondrous road, embarked on
bliss march home, my wary woes cast off“ – de triunebloom.
„I used to sense God/ In the
moonlight – very trite/ Tumultuous life; He’s gone“ – de
Wellwriter_C.
Twitter, platformă de roman
Pe lîngă rezumate ale unor opere
clasice ori posturi de maximum 140 de caractere, care reprezintă o
creaţie de sine stătătoare, există şi opţiunea redactării unei
creaţii ample, sparte în mai multe twitt-uri. La adresa
http://twitter.com/140novel găsim un roman construit din 37 de
paragrafe. El începe cu sfîrşitul pentru că Twitter nu
are opţiunea de afişare invers cronologică a posturilor, însă
putem depăşi acest impediment citind de la urmă spre început:
„Roddy had a headache. He’d been getting them for weeks now —
each worse than the last. But he thought this one might rip his head
off. #m/He tried to sit down, but missed the couch. He barely felt
his tailbone bounce off the floor. His head was killing him.#t/
Sadly, none of this mattered to the 38 people who were watching his
live feed on the Internet. #L […]“.
Un alt exemplu interesant, din Statele
Unite. Matt Richtel, jurnalist la New York Times, a dorit să
experimenteze pe suportul Twitter plăsmuirea unei opere literare. El
a imaginat istoria unui om fără memorie care se trezeşte în
Munţii Colorado, singur, bîntuit de sentimentul că a ucis pe
cineva. Amnezicul se serveşte de telefonul mobil pentru a posta pe
Twitter gînduri confuze. Pînă aici, nimic nu este în
neregulă, oricine se poate juca în acest fel. Doar că Matt
Richtel a publicat gîndurile fictive ale omului fără memorie
pe pagina sa, pe contul său oficial, fără vreun avertisment, ceea
ce a provocat stupefacţie în rîndul cunoscuţilor. În
plus, ce făcea Matt în Colorado, în clipa postării,
cînd el era, simultan, la New York? Lucrurile au fost lămurite,
dar au arătat că joaca pe Twitter are nişte limite pentru că luăm
de bune afirmaţiile celor pe care îi urmărim.
www.twitter.com/ovidiudraghia