Nr. 611 din 10.02.2012

Memoria locurilor
Biblioteca observator cultural
Editorial
Actualitate
In memoriam
Opinii
Document
Informaţii
Politic
Literatură
Eseu
Memorialistică
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2008   |   Iulie   |   Numarul 430   |   Eşec sistematic

Eşec sistematic

Autor: Ciprian CIUCU | Categoria: Politic | 7 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Basmul cult îşi are originea în cel popular de la care autorul preia tiparul narativ dar reorganizează elementele STEREOTIPE conform viziunii sale de stil.

(Text copiat de elevi în timpul Bacalaureatului 2008,  pe care aceştia nici măcar nu l-au înţeles, stîlcind cuvîntul redat cu majuscule.)

 

Nici o masă fără peşte! Aşa suna pe vremea lui Ceauşescu un slogan publicitar care justifica de ce la un kil de cuie trebuia să cumperi de la cooperativă şi vreo patru conserve de peşte. Nici un examen naţional (în cazul de faţă, bacalaureatul) fără scandal în ultimii zece ani. Şi care ar fi legătura? – ar putea întreba cineva. Ce au cele două situaţii în comun? Ei bine, au ceva fundamental! Ambele sunt vechi de peste douăzeci, treizeci de ani... Şi sloganul cu peştele, şi sistemul nostru de învăţămînt. Avem un sistem de învăţămînt care răspunde unor nevoi şi exigenţe vechi de peste douăzeci de ani. Societatea s-a schimbat, piaţa forţei de muncă s-a schimbat, întreaga paradigmă a cotidianului s-a schimbat, totul s-a  schimbat, mai puţin sistemul de educaţie. De ce se dă bacalaureatul? Ce motiv avem de a organiza anual examenul de bacalaureat, altul decît că aşa ne-am obişnuit? V-aţi pus vreodată problema?
 
De ce o bună parte din naţiune se stresează, plînge sau se enervează? Bacalaureatul nu este, după cum se pronunţă unii, un examen de maturitate. Nu este, sau nu ar trebui să fie, un criteriu pentru a ajunge la facultăţi, nu ar trebui să aibă, deci, o funcţie selectivă. Rolul acestui examen este pur şi simplu de a certifica nişte competenţe de bază ale absolventului de învăţămînt liceal, ca formă de educaţie. În lume, această evaluare îmbracă multe forme, dar majoritatea statelor (europene) preferă, ca şi România, un examen organizat de stat, la nivel naţional şi unic. Şi asta în virtutea unei inerţii şi tradiţii diferite, ale cărei începuturi le-au uitat: „conservarea poziţiei de clasă a burgheziei“ sau, dimpotrivă, „nivelarea diferenţelor dintre clase“ prin certificarea unor cunoştinţe dobîndite în liceu, în funcţie de societatea istorică şi ideologiile de peste vremuri. Pe atunci nu aveam milioane de absolvenţi de liceu, ci doar cîteva mii. Pentru cunoştinţe asemănătoare, oamenii aveau nevoie de un sistem comun de standardizare a nivelului de pregătire. Ce garanţie mai oferă astăzi acest certificat pe care-l primeşte absolventul de 12 clase de învăţămînt în România?
 

Acum vreo doi ani, exasperat de incapacitatea de a scăpa de scandalul examenelor naţionale (căutate şi chiar provocate de presă), un politician submediocru, aflat în fruntea Ministerului Educaţiei, a promovat o soluţie aberantă: publicarea unui număr fix de 100 de subiecte pe care elevii să le înveţe, din care să se extragă unul care să devină subiect naţional. Dintr-odată multitudinea şi potenţialul de experienţe frumoase de învăţare, cîteodată cu adevărat magice în ochii elevilor şi ai dascălilor, au fost reduse la tocirea a 100 de subiecte. Şi asta în virtutea unui ideal iluzoriu, prost înţeles şi greşit aplicat, idealul nobil şi absurd pus în practică, al egalităţii de şanse.

Prin urmare, avem broşuri cu subiecte rezolvate care umflă buzunarele „băieţilor deştepţi“ din educaţie. Rezultatul este că acele rezolvări „unice“, publicate în tiraje impresionante, vor fi tocite pînă la epuizare de absolvenţi care vor reproduce lucrări „identice“ sau „asemănătoare“ la bacalaureat. În consecinţă, vom avea absolvenţi „identici“ sau „asemănători“ ale căror competenţe de bază se reduc la a memora şi la a reproduce ceva.
 
Avem şi un paradox: deşi posesia unei diplome de bacalaureat devine tot mai puţin semnificativă în sine, tot mai multe facultăţi iau în calcul (din lipsa de consideraţie pe care o acordă procesului de selecţie a propriilor studenţi ori din aceeaşi eternă dorinţă de a-şi spori veniturile în mod facil) această hîrtie căreia îi acordă o anumită pondere în „examen“, în funcţie de cît de mult se respectă acea facultate. Aşa se face că nota mare la bacalaureat, obţinută indiferent cum, a devenit o resursă pentru a accede în învăţămîntul universitar. Facultăţile serioase reintroduc astăzi sau menţin proceduri de selecţie bazate pe un examen organizat după standarde proprii. Putem conchide că avem în continuare un sistem de educaţie eminamente public – de circa 99,04% –, care şi-a propus aceleaşi obiective educaţionale pentru toţi elevii săi (egalitatea de şanse), obiective pe care eşuează sistematic să le atingă: este deja de notorietate faptul că sub 2% din elevii din mediul rural acced către învăţămîntul superior. Avem un sistem de educaţie pe care am obosit să-l reformăm (din cauza unui foarte prost management al schimbării), înainte de a începe să-l reformăm cu adevărat. Tot mai mulţi s\nt cei care se arată frustraţi de „desele schimbări din educaţie“, toate de formă, şi nici una de fond. Toate de scurtă durată şi fără efecte reale.
 

Revenind la întrebarea „Ce mai certifică examenul de bacalaureat în România anului 2008?“, răspunsurile pot varia între „capacitatea de a copia sau a fenta regulile în general, inclusiv prin participarea cadrelor didactice la fraudă“ şi „o memorie bună, fără garanţia unei gîndiri critice, creative sau sintetice“.  Şi, cu siguranţă, certifică incapacitatea noastră de a organiza un sistem de educaţie care să folosească şi să creeze valori.

 

P.S. Au învăţat pe dinafară c\teva sintagme! Acesta este răspunsul dat de Ministerul Educaţiei acuzaţiilor privind lucrările identice de la bacalaureat. Prin această poziţie oficială, Ministerul Educaţiei adoptă drept obiective curriculare oficiale furtul, fentarea legii, înşelăciunea.



Comentarii utilizatori

ganduriprofesor - Joi, 3 Iulie 2008, 13:23

Sunt intrutotul de acord !
Si ? Ce facem ?
Hai sa facem ceva !!!!!!!!!!!!!!!!!!
Chiar nu ii pasa nimanui ?

protestam?student - Joi, 3 Iulie 2008, 14:59

Subscriu la idee! Noul sistem de bacalaureat mi se pare o tampenie!de ce? pentru ca urasc sa invat anumite sintagme scrise de "oameni destepti" pe de rost... pentru ca de aceea avem dreptul la libera exprimare, pentru ca de aceea am facut 4 ani de filologie... sa invat sa fiu si eu unul dintre acei "oameni destepti"..
Bine ca am scapat de bacalaureat anul trecut! Oricum acea diploma nu atesta mare lucru. Stiu cel putin 10 cazuri in care notele au fost peste 9.5 la examenul de bac pt copiat!!! Si dupa ce dai acel examen stupid, vrei sa mergi la facultate, nu? Si in momentul in care ajungi acolo, se observa ca cel mai important criteriu de selectie este nota din examenul de bacalaureat... Sa se dea admitere!!.. la majoritatea profilelor se poate face asa ceva. O porcarie sistemul de invatzamant romanesc. Eu nu imi explic urmatorul lucru: de ce in Franta doar 20% dintre elevii in an terminal isi iau examenul de bac si restul incearca si la anul.. iar la noi proportia e inversa.. suntem noi asa destepti?? "n-ash preash crede!" dar evident ca nu poti schimba mentalitatea unei tari intregi!!!

subscriuAdriana Bobar - Joi, 3 Iulie 2008, 16:17

Nu mai au sens aceste testari ,nu este obiectiv .Putem face petitii si proteste :profesori ,elevi ,parinti .

Colaborare si cooperare in cele bune !

EXACTANONIM - Joi, 3 Iulie 2008, 16:30

Un excelent mijloc de rotunjire a veniturilor unora.... care nu se dau in laturi de la nimic...
Te poti numi dascal daca lasi elevii sa copieze la BAC? Ne furam caciulili!!!!!!!!!!!!!!!!!!

e bine sa ne mai provocati dle Ciprian Ciucugeta lapuste - Joi, 3 Iulie 2008, 16:34

"Ce mai certifica examenul de bacalaureat?"-mai certifica si faptul ca pe langa ceea ce ati mentionat, adica frauda sub multiple aspecte drept competenta de baza, ca NE ASTEAPTA TRISTETEA SAU MURIREA INTR-O SOCIETATE SI MAI DECADENTA! Da, in care indivizii iesiti dintr-o scoala/mediu de educatie in care nu numai ca nu se cultiva valori, dar chiar se promoveaza adesea non-valorile, la care mai isi aduce aportul si mass-media, care certifica prin modelele promovate ca asa este bine, ca sensul este bun...Mai certifica si faptul CA MASURILE LUATE IMPOTRIVA ACESTOR STARI DE FAPT DACA MAI INTARZIE MULT, NE FACEM VINOVATI CU TOTII! Pentru ca nu este o masura sa tot vorbim in pustiu, sa aratam ca stim ceea ce este intolerabil si impardonabil, ca si cand asta ne-ar face mai virtuosi...
Si cine sa educe? Cine practica loisir-uri precum nelectura, neinformarea, nemunca intelectuala, vorbitorii de culise care nici nu isi asuma opinii?
Si multe altele certifica acest asa numit BAC...
Propun sa realizati un articol in care sa ne indemnati la imaginat si exprimat posibile solutii!

haideti sa ne uitam putin si la UESimona Szakacs - Joi, 3 Iulie 2008, 18:29

Felicitari autorului articolului pentru abordarea critica si binevenita a sistemului de invatamant din Romania. Ducand argumentul ceva mai departe totusi, as vrea sa stiu cati dintre noi stim sau ne intereseaza sa stim care este situatia in alte tari din Uniunea Europeana? care a fost raspunsul altor tari 'europene' pe care dorim sa le copiem inclusiv in domeniul politicilor educationale la aceleasi probleme legate de traditie vs. inovatie, aplicarea unor standarde mai mult sau mai putin aberante s.a.m.d in conditiile in care UE si-a pus drept obiectiv clar pentru educatie orientarea catre asa- numita "knowledge-based economy"?

Un jalnic simulacru!Anca - Joi, 3 Iulie 2008, 21:43

Sesiunea din acest an probeaza exacerbarea inimaginabila a complicitatii profesor-candidat, incepand cu PRESEDINTII comisiilor de bacalaureat. Subiectele de la proba scrisa la limba si literatura romana, postate pe Internet, reprima creativitatea si originalitatea candidatilor. Din pacate, semnalele de alarma trase anul trecut n-au avut nici un ecou. Chiar nu ne ascuta / citeste nimeni dintre cei care raspund de problemele scolii romanesti?

 
 
 
 
Cele mai citite articole
Primul cincinal de condamnare a comunismului: legenda merge mai departe
Din nou despre şcoală: cîteva lucruri simple
Supravieţuire înainte de alegeri?
AVALON. Modelul prezidenţial
La telefon, Ion Vinea
Cele mai comentate articole
Primul cincinal de condamnare a comunismului: legenda merge mai departe
Din nou despre şcoală: cîteva lucruri simple
Exponatul
Supravieţuire înainte de alegeri?
Caragiale de ieri şi politicienii de azi
Cele mai recente comentarii
da, da,
vaz ca,
LUMINǍ CLAR-OBSCURǍ ( @Peter Dan)
URMATORUL CINCINAL IN PATRU ANI SI JUMATATE
nu, dl mitchievici
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Infocarte Uniunea Artistilor Plastici Cartier
 
Elite Art Gallery vreaubilet ro Corporate Image Reteaua literara Institutul Cultural Roman Business Edu Dana Art Gallery
 
International Experimental Engraving Biennial LicArt Senso TV