OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Intre 9 si 13 iulie, a avut loc, la Ankara, Congresul International de Estetica, organizat de Sanat (Turcia) si gazduit de Middle East Technical University, sub egida Asociatiei Internationale de Estetica (International Association of Aesthetics, IAA) si avind drept tema generala Aesthetics bridging cultures. Congresul a reprezentat cea de-a XVII-a editie din seria traditionalelor intilniri ale esteticienilor din intreaga lume, inceputa la Berlin in 1913. Majoritatea congreselor au fost tinute in Europa (inclusiv la Bucuresti, in 1972); de citiva ani, ca expresie a globalizarii gindirii estetice insesi, intilnirile s-au extins si pe alte continente, in Japonia si Brazilia.

Urmatoarea editie va fi gazduita de Beijing, in anul 2010. Pentru a da o idee despre amploarea evenimentului este suficient sa invocam bilantul in cifre: congresul a constat din 49 de sesiuni, la care au fost prezentate 350 de conferinte; la acestea se adauga 11 panels, 7 conferinte in plen si 4 prezentari de artisti, tot in plen, pentru a nu mai mentiona numeroase manifestari artistice (expozitii, un concert „intercultural“ indo-turc, prezentari de filme turcesti si iraniene, sesiuni de filme video, dansuri traditionale turcesti etc.). Este de la sine inteles ca un asemenea megacongres reprezinta pentru orice teoretician al artei o ocazie ideala pentru a-si face o idee despre teoriile estetice de interes si despre preocuparile colegilor de breasla de la ora actuala.

in ce priveste tematica propriu-zisa a congresului, aceasta a acoperit practic toate domeniile teoriei estetice, de la estetica filozofica pina la teorii urbanistice, estetica ambientala, teoria noilor medii, estetica interculturala, estetica feminista etc. De asemenea, aspectul local s-a regasit in organizarea de sesiuni in care au fost prezentate problemele estetice (in primul rind urbanistice si arhitectonice) actuale ale Turciei. Fiind practic imposibila o prezentare a tuturor dezbaterilor, ne vom limita in continuare la citeva conferinte tinute in plen. in deschiderea congresului, venerabilul Joseph Margolis a surprins prin propunerea de corectare a pretentiei lui Kant de a elabora o estetica universala, generala si apodictica, facind apel la nimeni altul decit la Hegel, caruia i-ar reveni meritul de a relativiza „colonialismul“ kantian printr-o dimensiune istorica.

Deniz Göktürk (Freie Universität Berlin si Berkeley) s-a oprit asupra a doua filme ale cunoscutului regizor german de origine turca Fatih Akin, Gegen die Wand (2003) si Crossing the Bridge. The Sound of Istanbul (2005), pentru a analiza „puntile de sunet“, respectiv modul cum mobilitatea transnationala este prezentata, prin intermediul muzicii, drept o melodrama ironica. Articulatiile dintre arta si politica au configurat discursurile lui Maryvonne Saison (Paris) si Thierry de Duve (Lille). Saison a ridicat problema sociabilitatii estetice, respectiv a consensului si a disensului, intrebind cum mai poate fi inteleasa astazi afirmatia lui Deleuze dupa care arta trebuie sa contribuie la „inventarea unui popor“. Iar Thierry de Duve a incheiat seria conferintelor in plen printr-o analiza de caz care ilustreaza eternul conflict dintre valorile estetice si cele etice. in Arta fata-n fata cu raul radical, el a plecat de la o expozitie fotografica cu victime ale unui lagar de exterminare cambodgian, gazduita de muzee de arta din Franta si S.U.A., pentru a interoga daca imagini ale genocidului trebuie si pot fi considerate drept „arta“.

in fine, nu putea lipsi la ora actuala o tema precum cea a relatiei dintre arta si religie: Richard Shusterman a aratat, intr-o conferinta care a suferit, din pacate, de prea multe locuri comune, ca profetiile referitoare la „religia artei“ (conceptia care confera „capodoperelor“ o aura de sacralitate) s-au implinit deja si a pledat el insusi pentru arta drept o „religie superioara“. in timp ce practicarea religiei poate reprezenta o sursa de discordie, puterea artei consta exclusiv in unificarea si armonizarea comunitatilor – o perspectiva, evident, simplificatoare. Congresul s-a incheiat printr-o adunare generala, la care au fost alesi unii membri ai comitetului executiv al Asociatiei. Cu o saptamina inainte de congres, olandezul Jos de Mul l-a inlocuit pe Heinz Paetzold (Hamburg) in functia de presedinte al Asociatiei Internationale de Estetica.

Viena