OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Se pare că profeţia lui Gilles Lipovetsky „Secolul XXI va fi etic sau nu va fi deloc“ se împlineşte sub ochii noştri. Întîlnim la tot pasul verdicte etice date de diverse instanţe, codurile deontologice sînt invocate din toate direcţiile, ascultăm predici şi pilde morale în direct la TV sau le citim pe blogurile creştine în pas cu moda. Cu toate acestea, multitudinea de voci şi instanţe etice nu produce întotdeauna armonie, ea poate să dea naştere şi la stridenţe sau la ruperi de ritm. Pulverizarea Eticii cu majusculă în diversele etici aplicate sau profesionale duce şi la multiplicarea perspectivelor şi la relativizarea lor.

O ilustrare pe viu a acestor premise teoretice a oferit-o prima întîlnire organizată de Departamentul de Filozofie de la Cluj dintr-o serie pusă sub semnul sintagmei „ringul filozofiei“. Această serie de evenimente, inaugurată pe data de 8 aprilie de conf. dr. Ion Copoeru, îşi propune să contribuie la o altfel de promovare a departamentului de filozofie clujean: prin dezbateri pe podium, în prezenţa filozofilor, a unor situaţii contemporane controversate.

Prima întîlnire, sub titlul „Anatomia unui scandal mediatic. Etici încrucişate“, i-a avut ca invitaţi pe doi protagonişti ai unei întîmplări controversate, propunîndu-şi să descîlcească iţele respectivei afaceri şi să ofere o lectură în cheie filozofică a evenimentelor. Cei doi invitaţi, judecătorul Cristi Danileţ şi jurnalistul Mihai Bacalu, au declanşat în urmă cu doi ani o controversă pe tema corupţiei în justiţie. Primul a susţinut la un training un seminar pe această temă, iar al doilea a publicat un articol într-un săptămînal clujean. În urma apariţiei articolului, mai mulţi judecători şi grefieri de la Curtea de Apel Cluj au sesizat Consiliul Superior al Magistraţilor, cerînd sancţionarea judecătorului. După mai multe runde de verificări, confruntări şi investigaţii, cererea respectivă a fost respinsă.

Dincolo de amănuntele şi accidentele unui caz particular, rămîne întrebarea referitoare la sensul acestei întîmplări. După cum a demonstrat întîlnirea moderată de filozoful clujean Ion Copoeru, dincolo de tentaţia expedierii acestui caz ca încă un episod pasager în goana zilnică după senzaţional, există un sens al său, pe care filozofia îl poate decupa din iţele încîlcite ale cotidianului. Acest sens poate fi numit în multe feluri – poate fi binele public, pe care l-a sporit întîmplarea cu pricina, oarecum trecînd peste voinţele particulare ale celor implicaţi în ea; poate fi principiul adevărului, care a fost respectat de ambii actori, la nivelul actelor lor, chiar dacă au avut de suferit consecinţele acestuia; poate fi, în fine, valoarea pe care trebuie să o aibă, în orice societate democratică, dreptul la liberă exprimare – oarecum un corolar al principiului adevărului. Oricum, acest sens scapă de sub scrutătura profesioniştilor din zonele „în conflict“, sarcina filozofiei fiind aceea de a-l releva şi de a-l face cunoscut tuturor.

Rămînînd în interiorul metaforei „ringului“ trasate de această serie de dezbateri, se poate spune că ea oferă promisiunea căutării – şi a identificării – unui nou loc pentru filozof şi pentru filozofie în cetate. Dacă viziunea tradiţională îl situa dispreţuitor pe filozof în vecinătatea unui Thales care, chipurile, fiind cu capul în norii ideilor, ar fi căzut într-o groapă extrem de terestră şi de materială, viziunea propusă de departamentul de filozofie clujean îl aruncă pe filozof într-o postură inedită: în ring, în vîltoarea confruntărilor şi a dezbaterilor. Fie că este luptător, fie că este arbitru, filozoful trebuie să rişte pericolele inerente situaţiei asumate „în ring“, cu perspectiva însă a redefinirii regulilor şi cutumelor acestuia, pentru o mai bună înţelegere şi pentru o vizată căutare a sensului din spatele vîltorii. Deocamdată, scorul este 1-0 pentru filozofi şi invitaţii lor. aşteptăm repriza următoare.