Nr. 753 din 19.12.2014

On-line - actualitate
Remember
Restituiri
Focus
Editorial
Actualitate
In memoriam
Polemici
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Eseu
Memorii
Interviu
Arte
Dialog
Rubrici
 
Carmen MUŞAT
Ovidiu ŞIMONCA
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Adina DINIŢOIU
Silvia DUMITRACHE
Cezar GHEORGHE
Iulia POPOVICI
Alina PURCARU
UN Cristian
Mihai FULGER
Şerban FOARŢĂ
Bedros HORASANGIAN
Cristian PÎRVULESCU
Radu Călin CRISTEA
Cristian CERCEL
Marius OPREA
Paul CERNAT
Daniel CRISTEA-ENACHE
Claudiu TURCUȘ
Bogdan-Alexandru STĂNESCU
Andreea RĂSUCEANU
Dana PÎRVAN-JENARU
Liviu ORNEA
Mihai PLĂMĂDEALĂ
Ovidiu PECICAN
Ovidiu DRĂGHIA
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2000   |   August   |   Numarul 24   |   Euphorion, revista V, Excelsior cultural, Discobolul, Apostrof, 22, Mozaicul

Euphorion, revista V, Excelsior cultural, Discobolul, Apostrof, 22, Mozaicul

Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
profil

Revista lunara de literatura si arta din Sibiu. Numele trimite catre traditia „goetheana“ a Cercului literar sibian, marcata inclusiv prin prezenta ca director de onoare a „cerchistului“ Stefan Augustin Doinas. Redactor-sef: Iustin Panta; graphic design /secretar general de redactie: Mircea Stanescu; redactor coordonator al editurii: Dumitru Chioaru; redactori: Ioan Radu Vacarescu, Marian Florea. Editori: Consiliul Judetean Sibiu/Teatrul „Gong“ Sibiu. In cei noua ani de existenta de pina acum s-a impus ca una dintre publicatiile de tinuta din Romania, atit prin calitatea si seriozitatea redactorilor „gruparii sibiene“ (aproape toti tineri sau relativ tineri) si a colaboratorilor, cit si prin design-ul elegant si aerisit. Tema numarului unu (106, 107, 108)/2000 e una la ordinea zilei (Feminism, feminitate), pe cit de generoasa pe atit de incitanta si de bine ilustrata (foto)grafic.

Un succint dar subtil eseu despre feminitate semneaza Iustin Panta, iar Ioan Radu Vacarescu publica, sub titlul Melancolii retorice, o serie de reflectii personale despre feminism, feminitate, femeie. Grete Tartler scrie despre conditia femeii finlandeze (Despre Nord: femei „la putere“), Rodica Grigore urmareste metamorfozele romanesti ale miturilor lui Demeter si Persephone in operele lui Faulkner si Garcia Marquez, Adrian Iancu analizeaza statutul personajului feminin in proza de inceput a Hortensiei Papadat-Bengescu, iar criticul de arta Liviana Dan se opreste asupra politicii feminitatii din creatia artistei contemporane Johanna Kandl. In paginile English... Deutsch... Français citim un eseu al Marianei Modran-Deac despre Marcel Proust si cele trei poete romance de expresie franceza, Anna de Noailles, Martha Bibescu, Elena Vacarescu, un material al lui Elizabeth Meehan despre feminismul britanic intre anii 1960-1990 (dupa British Feminism in the Twentieth Century, ed. by Harold L. Smith). „La tema“ (despre conditia de femeie-scriitor) scriu, de asemenea, Ioana Dragan si Adela Greceanu. In ultima pagina, linga o ilustratie ironic-deocheata a artistului turc Huseyin este publicat, cu o prezentare de Cristina Cuciureanu, un fragment dintr-o lucrare de pionierat a criticii feministe europene: A Vindication of the Right of Woman (O revendicare a drepturilor femeii) de Mary Wollstonecraft, mama autoarei lui Frankenstein.


reviste judetene

Semnalam aparitia primului numar al revistei V din Vrancea (Focsani), revista editata de Uniunea Scriitorilor din Romania cu sprijinul Ministerului Culturii, dar si cu sprijinul a nu putini sponsori locali. Redactor-sef al publicatiei este Traian Olteanu, iar redactor-sef adjunct – Florin Muscalu. Din colegiul de redactie fac parte, onorific sau nu, nume de tot felul: Constantin Ciopraga, Mihai Cimpoi, Daniel Dimitriu, Al. Husar, Constantin Frosin, Irina Mavrodin, George Popa, Dumitru Pricop, Dinu Flamand (Franta), Dumitru Radu Popa (S.U.A.). Pret: 1500 de lei. Animata de bune intentii, mai decenta decit alte publicatii judetene semnalate pina acum in cadrul acestei rubrici, revista V justifica elogiile de circumstanta ale unor Mihai Cimpoi sau Laurentiu Ulici. Rasfoind-o, nu gasim mare lucru: o cronica la o carte a unui poet focsanean pasabil, Virgil Panait, un aproape inevitabil interviu cu Gh. Grigurcu, poeme de Dinu Flamand si Mihai Ursachi, dar si de nulitati in materie, precum Maria Momanu, un fragment elocvent (citeste: submediocru) din romanul unui autor local, Nicolae Tranescu (In cautarea Pietrei Filozofale), citeva informatii culturale locale, un interviu cu Marian Oprisan, vicepresedinte al Consiliului Judetean Vrancea, despre manifestarile festiv-comemorative de pe agenda, mediocritati eseistice pline de neaosa emfaza didacticista despre poetul national, aforisme plate de Ionel Bandrabur, cite ceva despre literatura si arta din Basarabia si un supliment „pentru cei mici si foarte mici“ in care, pe linga creatii ale copiilor, putem reciti Bunica de Barbu Stefanescu Delavrancea si La Pasti de George Cosbuc.


la colt

Pe cit de pretentioasa pe atit de prost facuta, parca anume pentru a umple de pomana – cu o tema emfatica si citeva vorbe mari – patru pagini de hirtie, s-a dovedit a fi de la inceput Excelsior cultural, supliment gratuit al ziarului Romania libera. Publicatia este editata de Fundatia Excelsior in colaborare cu Universitatea Bucuresti (?). Numarul 19/iulie 2000, avind ca tema Idealul si tinerii, nu iese din nota obisnuita: un articol despre „idealism si tineret“ in care acad. C. Balaceanu-Stolnici reia pedant si rebarbativ aceleasi vechi clisee despre rolul tinerilor in societate, citeva casete despre, ati ghicit!, necesitatea sprijinirii copiilor supradotati (vechea marota a publicatiei), o suma de cogitatii puerile („In aceasta lume relativa fiecare se nemureste prin sine“) de Magda Mara Maftei, care semneaza in pagina 4 si o recenzie scolareasca, de umplutura, plina de inadvertente stilistice si terminologice despre romanul Dictionarul lui Lempriere al lui Lawrence Norfolk...

Aflam Ce este Palatul National al Copiilor de la directorul acestuia, prof. Gabriela Dumitriu. „Decupam si pastram“ o lista cu aforisme ale unor mari figuri culturale (despre „ideal si tineri“, bineinteles) pritocite de Stefana Danalache. Raminem siderati in fata unei „tablete de nesomn“ semnate de Mihai I. Fatu dar demna de nemuritorul Giga: „Studiu exhaustiv privind controlul tendintelor de reorientare, precum si al evolutiei idealului tinerei generatii. Care ideal?“. Pentru ca tacimul sa fie complet, sub poza (+ articolul) lui C. Balaceanu-Stolnici din pagina 1 stau pozele tip buletin ale lui Virgil Magureanu si Victor Surdu, incadrind sever sapoul redactional a doua interviuri din pagina 3. Si cind te gindesti ca e vorba de un supliment al Romaniei libere... Nu ne intereseaza motivele pentru care cei doi si nu altii au fost alesi sa aduca, prin consideratiunile lor, „o lumina noua asupra idealului tinerilor care au murit in decembrie 1989“, desi credem ca, in aceasta privinta, nu prea au dreptul moral sa se pronunte. Ne pune pe ginduri insa afirmatia potrivit careia respectivii ar fi „mari personalitati ale vietii noastre politice“. Daca Victor Surdu si Virgil Magureanu sint mari personalitati ale vietii noastre politice, atunci Excelsior cultural e o publicatie excelenta. Dar nu e decit o foaie dubioasa, etalind un prost gust pompos ce face de rusine Universitatea bucuresteana de la care pretinde ca depanda.


de ici, de colo

In Discobolul nr. 29/2000 (revista de cultura din judetul Alba) sint comentate cu nerv si pe faza doua aparitii editoriale valoroase, care nu s-au bucurat, din pacate, pina acum de o atentie pe masura. E vorba de Stingacii si enormitati de Adrian Otoiu (despre care scrie Nicoleta Salcudeanu) si 10 studii de arhetipologie de Corin Braga (despre care scrie Maria Stefanescu). Tot in acest numar al Discobolului mai poate fi citit un foarte serios eseu al lui Al. Cistelecan despre imaginarul poetic al lui Ion Pillat: Imaginarul apei la un „poet al pamintului“.

Consistent ca de obicei, numarul 7-8/2000 al revistei clujene de cultura Apostrof ne ofera, intre altele, un atasant interviu confesiv pe care Z. Ornea i-l acorda, fara complezenta, Martei Petreu. Proaspat septuagenarul istoric al curentelor de idei din cultura romana isi povesteste viata, vorbeste cu nostalgie despre copilaria de la Frumusica, cu mihnire despre teroarea din timpul razboiului, dar si despre persecutiile antisemitite ale regimului ceausist, despre pasiunea si renuntarile pe care le presupune munca de istoriograf... Citam: „M-am bucurat constant de prietenia scriitorilor democrati romani si evrei, care mi-a dat rezistenta si curaj. Ii irita nespus pe nationalistii ceausisti ca, desi evreu fiind, nu plec si refuz sa plec in Israel. Nu-mi plac vorbele late si umflate. Interviul acesta ma obliga sa marturisesc ca patria mea e literatura si cultura romana, desi (ca sa-l parafrazez pe Sebastian) sint un evreu moldovean de la Frumusica. [...] Si voi pleca de aici doar expulzat. Sper sa nu apuc aceasta decizie, desi antisemitismul latent de aici cunoaste si forme de intoleranta agresiva. Asa ca a fi fost nascut evreu nu a fost, pentru mine, deloc un detaliu, ci, vorba lui Cioran, o stare si o rana permanenta pe care le-am simtit acut, necontenit“. Despre copilarie: „Locuitorii evrei din Frumusica erau, toti, mestesugari si negustori. Negustor (si inca de vite) era si tatal meu. Negotul sau si-l facea, desigur, cu taranii din satele din apropiere, unde adesea adastam cu tata. Aveam cal cu caruta si docar si, fireste, vaca in grajd. Pe la 9-10 ani tata m-a invatat sa mulg vaca si marturisesc ca am facut asta, cu delicii, pina pe la 16 ani. Curtea noastra era, adesea, plina cu vite. Eu duceam, vara si toamna, vaca la pascut la cireada si asteptam revenirea ei, pe toloaca spre seara. Stiam pe atunci sa si calaresc. Pentru istoricul literar care am devenit, Frumusica seamana aidoma cu Herta lui Fundoianu [...]. A fost o copilarie frumoasa la care azi gindesc nostalgic.“

E de citit si lucida comunicare a lui Gelu Ionescu (reluata in Apostrof sub titlul Un obiect de cult: Eminescu) rostita inaintea recitalului de poezie Eminescu sustinut de Ion Caramitru, Valeria Seciu si Ovidiu Iuliu Moldovan la München in ziua de 2 iulie 2000.
Suplimentul revistei contine textul unei pasionante mese rotunde despre roman la care au participat Alexandru Vlad, Adrian Marino, Gabriela Adamesteanu, Ion Muresan, Ion Pop, Szilagy Julia, Marius Tabacu, Marian Popa si Alexandru Stanescu. Adrian Marino constata (preluind o idee a Gabrielei Adamesteanu) aparitia unui alt tip de epic: „E mai inventiva viata pe care o traim decit romanul. Asta e una din crizele romanului. Dar constat ca nimeni dintre dvs. n-a amintit o alta cauza: televiziunea. Lumea percepe lumea la nivelul telenovelelor, al serialelor. Aceasta este epica actuala. Si romancierii care sint intr-adevar, care au sensul vietii, se transforma in scenaristi, in autori de telenovele. [...] Noi, in Romania, nu avem acest tip de scriitor.“

Dintre punctele de interes ale numarului 31/2000 din revista 22 mentionam un bun interviu acordat de actorul si presedintele Fundatiei „Teatrul Act“, Marcel Iures, Madalinei Schiopu (Mesajul cultural se emite, la noi, in- tr-un vacarm) si dezbaterea pe marginea cartii Martei Petreu despre tinarul Cioran (participa, cu un excelent eseu critic, Livius Ciocarlie: Un excelent studiu despre tineretea lui Cioran si S. Damian: Disectia). Iata, dar, ca 22 se „sincronizeaza“ cu Observatorul nostru cultural care, in acest numar, publica a doua parte a unei analize a lui Stefan Borbély despre acelasi studiu-eveniment. Si tot in 22 continua, ajunsa deja la al cincilea episod, atractiva cronica-foileton a lui Dan C. Mihailescu despre volumul de corespondenta Mihai Eminescu-Veronica Micle.

A aparut numarul 3 al revistei craiovene de cultura Mozaicul, acum cu pagini in varianta color. Desi a pornit cu dreptul, nu ne putem impiedica sa observam ca, de la un numar la altul, publicatia e tot mai buna. Au aparut (ori au fost extinse) rubrici taioase si pe faza precum Breviar sau Ocheanul intors (o revista a revistelor culturale). Din sumar: partea a doua a articolului-studiu Succesul este relativ de Adrian Marino, un grupaj tematic despre „descoperirea trupului feminin“ in cadrul careia semneaza interesante eseuri Gabriel Cosoveanu (Relatii civilizate cu nuditatea), Aurelian Zisu (Femei dezbracin- du-se), Horia Dulvac (Lozinca, afisul, nudul). Mai retinem un savuros Interviu (virtual) cu Umberto Eco de Ion Buzera, partea a doua a unui text al lui Gabriel Popescu despre Paradoxul roman de Sorin Alexandrescu („Paradoxul roman“ si lectura „spectrologica“ venind dinspre P. Ricoeur si R. Otto) si textul Arianei Balasa (Cintarea cintarilor intre sacru si profan).

 
 
 
Cele mai citite articole
Regele şi nepoţii lui Vîşinski
Cercetarea, între concurenţă şi creativitate
BIFURCAŢII. Nevoia de stînga. Care anume?
Ion Iliescu şi împărăţia celor de duh săraci
România şi Bulgaria, întîlniri culturale
Cele mai comentate articole
Regele şi nepoţii lui Vîşinski
Cercetarea, între concurenţă şi creativitate
BIFURCAŢII. Nevoia de stînga. Care anume?
Ion Iliescu şi împărăţia celor de duh săraci
SOFTUL ROMÂN. Şi aşa mai aproape
Cele mai recente comentarii
pur si simplu indecent
@Ilinca
tuturor
@moses
autorului
 
Parteneri observator cultural
Oamenii Timpului