Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2011   |   Decembrie   |   Numarul 605   |   Europa e cu noi

Europa e cu noi

Autor: Bedros HORASANGIAN | Categoria: Politic | 2 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Europa e cu noi

Intîlnirea de la Bruxelles dintre liderii Europei ar putea aduce o undă de speranță pentru milioanele de trăitori ai Uniunii Europene. Și nu numai. De pe urma situației generale trag ponoasele sau foloasele și alte zeci de milioane direct racordate la ce se întîmplă (și se decide, deseori) la Bruxelles și Strasbourg, fiind vorba de magrebieni sau ucraineni, albanezi, turci sau romi. Situația extrem de delicată în care a fost UE în ultimele săptămîni nu s-a resimțit în stradă, precum s-a întîmplat în Rusia după alegerile care au propulsat partidul de inimă (Rusia Unită) al lui Putin într-o majoritate confortabilă în Duma de Stat (observăm, chiar și cu coada ochiului, că în noul Parlament rus comuniștii au obținut 93 de mandate, circa 20% din totalul parlamentarilor, locul al II-lea în preferințele alegătorilor).

 
Chiar așa? Chiar așa. Greu de făcut „Procesul Comunismului“ la vecinii noștri de la Marea Neagră. Și mai greu de convins Occidentul democratic că Rusia nu e o democrație pentru un parteneriat etic, ci doar o sursă de gaze naturale de care, cum-necum, Europa are nevoie. Și atunci, în aceste condiții geostrategice, ce implică mult cinism (rusesc) și realpolitik (nemțesc), despre ce valori ale democrației, sau libertăților individuale, sau drepturile omului mai poate fi vorba?
 
O tăcere rușinoasă și jenantă ar face mai bine decît vocalizele unor politicieni despre viitorul și soarta umanității. Europene sau extraeuropene. Cum să nu se găsească/descopere în cinci ani ucigașii Annei Politkovskaia și ai altor 9 ziariști/activiști pentru drepturile omului asasinați fără scrupule într-o țară care livrează gaze naturale și spectacole grandioase la Balșoi Teatr? La ce bun atîta Lacul Lebedelor și Evgheni Oneghin cînd pistolul trage din capătul străzii? Fapte obișnuite – lichidarea adversarilor politici – și cît se paote de reale în Rusia. Așa cum reale au fost și ciondănelile de la Bruxelles care au condus, totuși, la niște acorduri. Admise de plano, dar care abia urmează să fie implementate. Să devină literă de lege.
 
Pe scurt, este vorba despre o integrare fiscală în interiorul UE, o politică de austeritate – cuvînt echivoc, ca și fericirea sau dragostea, nimeni nu știe exact formula sau conținutul real – cu un maximum de 3 % deficit anual bugetar, în așa fel încît să se reducă masiv – și sub control strict – cheltuielile, iar moneda europeană să nu derapeze în fața dolarului. Faptul că chinezii sînt dispuși să ofere 300 de miliarde de dolari Europei pentru depășirea momentului dificil nu miroase a bine pe termen lung. Chiar dacă, acum, Europa Unită va fi salvată, ceva nu merge. Ceva trebuie modificat și asumat de toate statele partenere și nu doar decise de principalii actanți.
 
E limpede că Germania și Franța au interese directe în actuala conjunctură. Este limpede că fără Marea Britanie construcția proiectată de Maurice Schumann va eșua, mai devreme sau mai tîrziu. Este limpede că extinderea Uniunii Europene nu se poate împinge pînă la granița cu Siria și Libanul. E foarte bine că o Croație modernă și bine articulată, care poate acoperi toate cerințele aderării, va fi inclusă în UE.
 
Președintele României a fost la Bruxelles și a reprezentat Statul român la negocierile de acolo. Am primit vestea că România este de acord să participe la noua integrare fiscală. OK, sîntem cu Europa, Europa e cu noi. Sigur că ar mai trebui un vot în Parlamentul României pentru a deveni oficială o anume asumare directă și personală a șefului Statului român. Dar ar fi ăsta un impediment, dacă, să zicem, nu iese votul din Parlament? Păi, e treaba Parlamentului – expresia îi aparține șefului statului – să se descurce cu cerințele și acordul cu UE, dacă vrea să-l respingă va trebui să explice votul negativ și la Bruxelles, și românilor. Băsescu dixit: faceți voi ce vreți, că eu tot ce vreau fac și iese tot ce doresc eu. Simplu. Și a și propus – cui? – să se schimbe Constituția. Care, între noi fie vorba, se tot schimbă, dar nu se modifică nimic. Ca și cu reformele și reforma Statului român de care cu multă gingășie și farmec tot pomenește, papagalicește, șefa Camerei Deputaților, Roberta Anastase.
 
Constituția cea nouă a României ar cuprinde și prevederea ca  acel 3% deficit maxim să fie obligatoriu. Devenim visători. Mereu și mereu, fără să avem studiile și experiența lui Varujan Vosganian, atît de drag lui Traian Băsescu. Cum să pui în Constituție o asemenea prevedere, vezi tu, Doamne, să blochezi diversele măsuri populiste? Ar mai fi puțin și o să începem să fixăm, tot prin Constituție, procente de creștere obligatorie a diverselor sectoare industriale sau recoltele la hectar ale păioaselor.
 
De altfel, putem mărturisi că am început un studiu-text numit 2084, prin care am dori să anticipăm cîteva direcții ale României de mîine. Una dintre prevederi ar fi utilizarea bețigașelor la mîncarea micilor, în locul tradiționalelor scobitori, astfel ca producția de bețigașe din bambus, din România, să crească cu 2.000%, atrăgînd și exporturi corespunzătoare de mititei în Republica China. Nu devoalăm tot studiul, care oricum, nu este operațional încă.

Revenind la București în strictă actualitate sîntem informați că, în 2012, vom imprumuta alte 16 miliarde de dolari de la FMI. Știre care iar ne nedumerește. Noi miliarde? Ca să ce? Explicațiile cu banii pentru salariile bugetarilor și cu pensiile care trebuie plătite ni se par puerile. Unde sînt investițiile de care tot pomenim, marile șantiere și construcțiile de drumuri care le-au dat de lucru șomerilor și au scos SUA din impas în anii de după criza din ’30?

Nu vedem decît patinoare și săli de gimnastică, gondole și seri de muzică turco-armenească. Wow, tare de tot, muzica lui Cantemir, pe buzele românilor însetați de cultură, e cool! Exact ce ne lipsea nouă. Dar de ce să fim nefericiți, acum de sărbători, cînd tot cultura tradițională salvează mereu și mereu România? Altfel mai tragem un Weinachtoratorium și un Matheuspassion. Spre bucuria Angelei Merkel. Oh, Romanien, Ja, ja, gutt, schon, wurderbach!

Ia mai ziceți una, măi flăcăi, Europa are zurgălăi!



Comentarii utilizatori

RectificareAM - Sambata, 17 Decembrie 2011, 00:07

Oh, Rumänien,ja, ja gut, schön, wunderbar!

nu ea cu noi ci noi dupa eamarina echeriu - Duminica, 18 Decembrie 2011, 19:41

nu ea cu noi ci noi dupa ea...cam ca un catel legat cu lantul decaruta, ca o tinichea atarnata de bara din spate a masinii cu care pleaca in voaiaj de nunta tinerii insuratei. Dar fara de ei ("ceilalti", "europenii", "apusul") ce ne ramane? putin folclor si altfel mai nimic...

 
 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Educaţia – o piatră de încercare
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Cele mai recente comentarii
io ma opun (autoarei)!
Putina normalitate
succes
din păcate, inexact...
Mecanique sociale
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire