OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Intr-o perioada in care, confruntate cu situatia exploziva din Orientul Mijlociu, tarile din Vestul Europei dau semne mai slabe sau mai puternice de antisemitism la nivel de stat, in politica internationala (ca sa nu mai vorbim de manifestarile populatiei), cele din Centru si Sud-Est, aflate, ca de obicei, in contratimp, dau dovada unei preocupari din ce in ce mai active pentru „problema evreiasca“. E adevarat, cu privirea spre trecut. Intr-o nenaturala proportie inversa, cu cit scade numarul evreilor in tarile postcomuniste respective, cu atit creste interesul lor pentru aceasta problema. Asa cum glumea amar un intelectual polonez, „in Polonia sint mai multi buddhisti decit evrei, si totusi nu exista o problema buddhista, dar exista o mare problema evreiasca“.

Pe acest fundal, Goethe Institut Inter Nationes a decis sa includa in seria manifestarilor de inalta tinuta stiintifica cu care a „rasfatat“, in ultima vreme, intelectualitatea bucuresteana, un Simpozion International cu tema Identitatea evreiasca si antisemitismul in Europa centrala si de sud-est*, pe care l-a organizat la sediul sau in perioada 9-11 decembrie 2002, avindu-l consultant de specialitate pe Andrei Oisteanu.
Intre organizatori s-au numarat Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania, Centrul de Studii Ebraice „Goldstein Goren“ al Universitatii din Bucuresti si Muzeul de Istorie al Municipiului Bucuresti, alaturi de revistele 22, Observator cultural, Dilema, Realitatea Evreiasca, si de Realitatea TV si Societatea Romana de Televiziune. Actiunea s-a bucurat de sprijinul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, al Colegiului Noua Europa, al Ambasadei Slovace si al Institutului Ceh, precum si al Fundatiei Arte Vizuale si al postului de televiziune Antena 1.

Puncte de interes pentru participanti s-au dovedit expozitia de fotografie Iosif Berman (1892-1941), intitulata Imagini si adevar la inceputul secolului XX (care a oferit un fundal ideal pentru desfasurarea simpozionului) si diversele standuri ale editurilor Polirom, Hasefer, Humanitas, Universalia, la care s-a adaugat unul al Centrului International de Studiere a Antisemitismului „Vidal Sasoon“ de la Universitatea Ebraica din Ierusalim.
In incercarea de a acoperi cit mai multe aspecte relevante, organizatorii au impartit lucrarile simpozionului in 4 sesiuni: Istorie si identitate evreiasca in Romania; Repere ale unei convietuiri – Coordonate ale identitatii evreiesti in cultura est-central-europeana; Antisemitism si Holocaust; Marturii, studii, documente – Antisemitism si Holocaust in discursul public de ieri si de azi. Ultima zi a fost dedicata vizionarii unor filme documentare realizate de Alexandru Solomon (Fundatia Arte Vizuale), unul despre Iosif Berman (Omul cu o mie de ochi), altul despre Paul Celan si Petru Solomon (Duo pentru Paoloncel si Petronom) si un al treilea despre contributia scriitorilor si artistilor evrei la intemeierea miscarii dadaiste (Cronica de la Zürich), precum si a filmului Struma realizat de Radu Gabrea pe baza scenariului lui Stelian Tanase.
Subiectele si modurile de abordare propuse de vorbitori au fost extrem de variate, demonstrind, inca o data, ca acelasi aspect poate avea o infinitate de interpretari. Foarte interesant a fost mozaicul de tari reprezentate: Romania si Germania, fireste, dar si Israelul, Italia, Cehia, Slovacia, Yugoslavia si Bulgaria.

Sub titlul Nu are voia noastra sa se aseze intre voi..., Mihai Razvan Ungureanu, care nu mai are nevoie de prezentare – expertiza lui in domeniu fiind deja binecunoscuta –, a prezentat citeva note antropologice referitoare la relatiile intercomunitare romani-evrei in Moldova primei jumatati a secolului al XIX-lea, revelind publicului aspecte inedite ale coabitarii.
Aspecte ale identitatii evreiesti, asa cum apar in istoriografia evreilor din Romania in perioada 1854-1944, au fost expuse celor prezenti de Lya Benjamin, cercetator la Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din Romania al Federatiei Comunitatilor Evreiesti, cunoscuta pentru materialele de specialitate publicate pina acum. La rindul lui, Ladislau Gyemant, directorul Institutului de Istorie Evreiasca „Dr. Moshe Carmilly“ al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, reputat istoric cu o bogata activitate de cercetare si publicistica, a completat imaginea aruncind o privire, din perspectiva istorica, asupra invatamintului evreiesc din Transilvania. Un necesar punct pe i a fost pus de Andrei Pippidi, care a prezentat felul in care era vazuta, in 1945, „problema evreiasca“ de catre evrei si de catre romani.
Doua comunicari care abordau aceeasi tema au constituit dovada vie a importantei perspectivei: din exterior si, respectiv, din interior. Daca materialul despre Evreii in Romania post-Ceausescu: centralitate si fobie prezentat de Leon Volovici, reputatul cercetator de la Ierusalim, analitic si echilibrat, a fost aprobat de majoritatea participantilor, Identitatea evreiasca in Romania de azi, care s-a transformat in cursul sustinerii in „identitatea evreiasca in general“, propus de Andrei Cornea, a stirnit vii dispute, antrenind patosul celor prezenti.

Dupa ce prima sesiune, dedicata istoriei, a determinat asteptate dezbateri aprinse, care au incins atmosfera calmului institut german, cea de-a doua a adus o bine gindita relaxare, abordind subiecte culturale.
Astfel, Dorel Dorian, cunoscutul deputat si redactor-sef al Realitatii Evreiesti, a tras un important semnal de alarma vorbind despre situatia patrimoniului cultural evreo-roman, aflat pe muchie intre disparitie si supravietuire. Intr-o postura mai putin obisnuita, Victor Eskenasy, reputatul analist politic de la Radio Europa Libera, a reamintit povestea a doua destine pendulind intre muzica si politica: Hermann Scherchen si Clara Haskil. La rindul lui, regizorul Radu Gabrea a prezentat un interesant si binevenit proiect de film documentar menit sa pastreze memoria primului teatru idis din lume si a parintelui sau, Avram Goldfaden.

Exotica a fost imaginea pictorului Leon Koen, adusa de istoricul de arta Nicolae Suica de la Universitatea de profil din Belgrad, care a facilitat astfel intilnirea publicului romanesc cu fata mai putin cunoscuta a evreilor iugoslavi. Despre caracterul istoric al identitatii iudaice si despre creatia artistica a evreilor din Romania in ultimele doua secole a vorbit istoricul de arta bucurestean Amelia Pavel.
Sesiunea a fost incheiata concluziv de Michael Finkenthal, de la Universitatea Ebraica din Ierusalim, care a oferit o imagine de ansamblu asupra prezentei evreilor in avangarda Romaniei interbelice, cu interferentele si rezonantele europene aferente.
Cea de-a doua zi a simpozionului a fost dedicata prezentarilor legate de antisemitism si Holocaust.
Importante contributii informative si analitice, in aceste domenii, au fost aduse de Wofgang Benz, directorul Centrului pentru Cercetarea Antisemitismului de la Universitatea Tehnica din Berlin – Negarea Holocaustului: cauze si efecte ale refuzului de a prelucra realitatea istorica –, de reputatul istoric Victor Neumann de la Universitatea de Vest din Timisoara – Evreii din Transilvania de Sud si Banat in Anii Holocaustului – si de redactorul-sef adjunct al revistei Dilema, Magdalena Boiangiu – Ferestre inchise. Despre indiferenta martorilor la deportarea evreilor.

La acestea s-au adaugat o interesanta anatomie a antisemitismului in Romania comunista, propusa de Liviu Rotman de la Universitatea din Tel Aviv, si o imagine de ansamblu asupra trecutului si viitorului comunitatii evreilor din Bulgaria, prezentata de Ema Mesan, vicepresedinta organizatiei „Shalom“.
Ultima sesiune a reunit aspecte dintre cele mai diverse, de la „impactul antisemitismului lui Richard Wagner asupra culturii si politicii germane“, prezentat de nepotul compozitorului, Gottfried Wagner, cunoscut muzicolog care traieste in Italia, „istoriografia slovaca a antisemitismului in anii ’90“, discutata de profesorul Eduard Niznansky de la Universitatea din Bratislava, si „abordarea educatiei despre antisemitism si Holocaust in Cehia dupa 1989“ prezentata de Marie Zahradnikova de la Muzeul Evreiesc din Praga – si pina la „abordarea comparativa a negationismului selectiv din Romania“, tema propusa de reputatul analist politic de la Radio Europa Libera Michael Shafir, la „antisemitismul in Romania si OG 3/2002“ analizat de Alexandru Florian, directorul stiintific al Institutului Social Democrat Ovidiu Sincai, la, in fine, „reflectarea problemei evreiesti si a Holocaustului in manualele scolare in perioada 1998-2002“, prezentata de – cu voia dumneavoastra, ultima pe lista – Felicia Waldman. La acestea s-au adaugat importante si pertinente completari aduse de Radu Ioanid de la Muzeul Holocaustului din Washington.
Extrem de relevante si la obiect au fost si o serie de interventii din partea auditoriului, in care s-au aflat multe personalitati diplomatice, politice si culturale.
Nu in ultimul rind, ca la orice „reuniune internationala“, cel putin la fel de interesante au fost schimbul de opinii si discutiile informale „de pe hol“, unde se poate spune ca a avut loc un simpozion paralel.

O idee organizatorica deosebita a fost „impanarea“ sesiunilor de comunicari cu lansari de carte. Astfel, in prima zi a simpozionului a fost prezentata publicului, de catre autoare, alaturi de istoricul Andrei Pippidi, in cadrul cel mai adecvat posibil, ultima carte a Smarandei Vultur, Memoria salvata. Evreii din Banat, ieri si azi, publicata de Editura Polirom in Colectia „A treia Europa“. In cea de-a doua zi au fost prezentate, de catre Michael Shafir si Andrei Pippidi, doua carti de referita pentru problema Holocaustului: Intre negare si trivializare prin comparatie: Negarea Holocaustului in tarile postcomuniste din Europa Centrala si de Est a lui M. Shafir si Vecini. Suprimarea comunitatii evreiesti din Jedwabne, Polonia, a lui Jan Gross, ambele publicate la Editura Polirom.
Reuniunea s-a incheiat cu un concert al formatiei instrumentale „Klezmeri“, in institutul cultural german rasunind acordurile muzicii evreiesti.
Materialele prezentate in cadrul simpozionului urmeaza sa fie publicate de Goethe Institut Inter Nationes intr-un volum complet.

________
* V. prezentarea din Observator cultural Nr. 146