Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2003   |   Noiembrie   |   Numarul 194   |   Excelenta si execrabilitate

Excelenta si execrabilitate

Autor: Gabriel SANDOIU | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Bunul simt (le bon sens) – dupa cum putem afla inca de la inceput din Discours de la Méthode – este lucrul cel mai bine impartit din lume, de vreme ce, argumenteaza Descartes, nimeni nu se va fi plins cit de cit ca ar avea parte de prea putin. Nici forul nostru tutelar, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, n-a depus vreodata o astfel de plingere. In consecinta, forul tutelar face Reforma, aceasta este multilateral izbutita si contine, alaturi de cite si mai cite, si un Centru National de Excelenta.
Nu stiu altii din CEX cum sint, dar noi1, cei care ne ocupam de Departamentul de Filozofie al Centrului de Excelenta al Municipiului Bucuresti, mai saraci decit sintem si decit am fost de cind ne stim (i.e. octombrie 2001) n-am fost nicicind.

Aceasta situatie, oarecum bizara, caci fenomenul e mereu precar, iar esenta nu se dezvaluie nicicum superficialilor ce se multumesc cu ceea ce e empiric constatabil, este sursa nobila si nesecata a unui larg evantai de satisfactii superioare. Cei din departamentul vreunui Centru de Excelenta occidental, ghiftuiti si plictisiti de abundenta de pere malaiete, xeroxuri, faxuri, computere, imprimante, sediu, caldura iarna in sediu, creta, burete, etichete, hirtie de examinare, cartoane colorate pentru diplomele de absolvire, lefuri si multi alti posmegi gata muieti, nu ar putea avea, cu prilejul realizarii unui bun curs de Filozofie, sa zicem, decit o singura bucurie, recte pe cea a bunei predari. Noi, in schimb, ca urmare a subtilei viclenii a ratiunii orientale (die List der orientalisch Vernunft), ajungem, simbata de simbata, de la inceputul lunii octombrie si pina la sfirsitul lui mai, la buna realizare a unui curs de excelenta trecind printr-un inepuizabil sir de bucurii, numarul acestora fiind riguros egal cu cel al obstacolelor depasite.

Precum Dumnezeu intervine in istorie fara sa diminueze libertatea omeneasca, asa si Ministerul isi exercita grija pentru scolarizarea de excelenta fara sa diminueze numarul bucuriilor celor ce fac cu adevarat scoala, cum, din pacate, s-ar petrece daca ne-ar oferi, de exemplu, creta sau lefuri. Si, intr-adevar, nu-i Filozofia o continua melete thanatou („pregatire pentru moarte“)? Noi ne putem privi in ochi elevii cind le spunem ca halepa ta kala („grele cele frumoase“) si ca per aspera ad astra.
Intre timp, coordonarea ramine, iar ceea ce e coordonat este supus schimbarii. Fiintind in sine si numai pentru sine, mereu identic cu el insusi si neavind, desigur, cum sa iasa de acolo, Ministerul ne creeaza, prin 2001, ca pe ceva nenumit precis (Departament de Filozofie? Sectie de Filozofie?), dar apartinind cu certitudine Centrului Regional de Excelenta Bucuresti, care, alaturi de alte opt centre regionale, este topit heracleitic intr-un maiestuos Centru National de Excelenta pentru Tinerii Capabili de Performante. Avind insa, ca oricare alta fluiditate rusinoasa, o obstinata nestatornicie, in 2002 ne-am scurs catre Centrul de Excelenta al Municipiului Bucuresti, fericiti de a nu mai fi simpla realitate regionala. Evident, asteptam cu interes sa aflam cel de-al treilea fes.
Dinamic fiindu-ne regulamentul, regulamentar este ca si sursele de finantare sint intr-o dinamica perpetua si-n vasta neputinta de fixare. Miscarea in general, miscarea fondurilor in special, cum bine stim, este parelnicie, iar cel ce-ar crede altfel s-ar descalifica profesional. Dind cu sic din Isarlik, noi sintem incredintati ca, pentru simtul comun, Filozofia este lumea pe dos. Prin urmare, ar fi impropriu sa cerem sa fim luati in serios de catre Minister sau Guvern, cita vreme elevii nostri obtin bune rezultate la olimpiadele scolare, la bac si la admiterea in facultatile de profil.

Lotul restrins, format atit din elevi din primul an, cit si din al doilea an de pregatire, numara in jur de 20 de elevi, inscrisi in catalogul oficial si trecind cu brio selectiile de pe traseu si examenul de absolvire. Celorlalti, peste 50 de elevi in fiecare an, admisi si pastrati neoficial, li se permite participarea reala la cursuri. Este acceptabil ca in fiecare simbata, de la 900 la 1500, persoanele respectabile ale Tranzitiei noastre sa aiba astfel e preocupari? Sa organizeze un seminar ale carui lucrari sa fie conduse in cel de-al doilea an de un student la Facultatea de Filozofie (Cristian Neagoe), care a fost cel mai bun absolvent al primului an de studiu? Un curs de Greaca Veche, un curs de Logica Filozofica – toate acestea de cite o ora – si cite trei ore de curs de Filozofie? Sa adauge corpului profesoral, in cel de-al treilea an de studiu, inca un student la Filozofie (Andrei Poama), care a fost cel mai bun absolvent al anului al doilea si care a cistigat faza nationala a Olimpiadei de Filozofie, distingindu-se apoi la cea internationala de la Buenos Aires? Evident ca nu! Deci nu ne plingem de nimic si, continuindu-ne razmerita si mersul in raspar cu ceea ce se obisnuieste, anuntam un nou examen de selectie, sperind ca nu vom deranja nici acum pe nimeni si ca vom fi din nou lasati in pace (…ca Domnul Decan al Facultatii de Filozofie a Universitatii Bucuresti, Mircea Dumitru, ne va gazdui in continuare gratuit in sediul institutiei pe care o conduce, ca vom reusi iarasi sa gasim prin buzunarele proprii maruntisul pentru copiator, etichete, hirtie pentru examinare etc.).

Iar neretoric, doar o intrebare: daca in celebra interogatie prin care Heidegger il reia pe Leibniz (Warum ist überhaupt Seiendes und nicht vielmehr Nichts? – „De ce exista mai curind Fiintare si nu mai degraba Nimic?“), in loc de Fiintare am pune Schule („scoala“) – ar fi o prea mare nerozenie?

Prof. Gabriel SANDOIU

––––––

1. Prof. Silvia Popescu (inspector scolar coordonator), prof. Gabriela Apostol, prof. Cosmin Dumitrescu, prof. Florin Iorga, prof. Ionut Anastasiu, prof. Florin Bledea, student Cristian Neagoe si subsemnatul (secretar stiintific).

 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Educaţia – o piatră de încercare
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Cele mai recente comentarii
io ma opun (autoarei)!
Putina normalitate
succes
din păcate, inexact...
Mecanique sociale
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire