OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

In asteptarea Raportului de tara, care nu se anunta nici in acest an deosebit de favorabil, conducatorii au facut, saptamina trecuta, exces de diplomatie. Lasat cu friiele tarii in mina, Nicolae Vacaroiu a facut glume nesarate pe marginea deturnarii de fonduri europene. Peste mari si tari, presedintele si prim-ministrul au avut parte de tot felul de aventuri. Cu inimile inca grele dupa demisiile celor trei ministri sustinuti – cel putin de Ion Iliescu – chiar si in „perioada de doliu“, iar de Adrian Nastase pina in al doisprezecelea ceas, cei doi au avut de facut fata mai multor provocari. Cea mai mare a venit de unde nimeni nu se astepta, adica de la americani. Primit de Donald Rumsfeld la Pentagon, presedintele Romaniei a purtat voios discutii in numele tarii sale, avind in fata, probabil, alternativa la NATO: steagul Federatiei Ruse, de a carui prezenta presedintele nu s-a aratat nemultumit. In rest, intilnirea de marti 28 octombrie cu presedintele Bush, s-a desfasurat, se pare, extrem de multumitor, de vreme ce, conform relatarilor postului national de radio, toti oficialii romani ieseau din Biroul Oval cu o expresie extatica pe fata.

Presedintele in persoana, iesit singur pe peluza din fata Casei Albe, dupa discutiile cu presedintele american, a remarcat foarte fericit ca Bush a evocat „acel curcubeu care a aparut pe cer in momentul in care domnul presedinte era in Piata Revolutiei“. Daca la aceste „succese“ simbolice mai adaugam si rezolutia adoptata in aceeasi zi de marti de Senatul american, in care sint apreciate progresele inregistrate de tara noastra la diversele capitole ale reformei economice si ale dezvoltarii democratice, s-ar putea spune ca vizita lui Ion Iliescu a fost un punct reusit pe agenda. Cu toate acestea, alte institutii americane par sa contrazica tonul optimist al relatarilor. In ultima versiune a raportului despre Romania pe 2003, editat de CIA pe site-ul sau, detaliile despre „recentele progrese macroeconomice“ sint dublate de constatarea ca „ele nu se reflecta in diminuarea procentului celor care traiesc sub pragul saraciei, in vreme ce coruptia si birocratia continua sa fie un obstacol in calea ivestitiilor straine“. Concluziile raportului nu suna nici ele foarte magulitor: „Autoritatile de la Bucuresti trebuie sa puna capat coruptiei alarmante, sa invioreze economia neperformanta si reformele democratice pentru a-si putea concretiza speranta de a se integra in Uniunea Europeana“.

In cealalta parte a Americii, in Brazilia, Adrian Nastase a avut parte de succese mai concrete, dar nu in calitate de prim-ministru – desi a facut uz de ea pentru a justifica o buna parte din cheltuielile de deplasare, organizind, ca din intimplare, o vizita in Brazilia taman in perioada in care se desfasura, la Sao Paulo, Congresul Internationalei Socialiste. Nu este foarte limpede care sint beneficiile deplasarii prim-ministrului, dar pe cele ale liderului PSD le cunoastem deja foarte bine. Insotit de fosti ministri, precum Hildegard Puwak (pe care acelasi Adrian Nastase o incondeiase intr-un interviu aparut in Washington Times, dind-o ca exemplu de cum se elimina coruptia in Romania – in treacat fie spus, un argument complet inabil si stingaci, pentru ca o tara care-si concediaza fie si numai un ministru pentru coruptie nu poate fi considerata, doua zile mai tirziu, o tara curata, ci, cel mult, una pe cale de a-si descoperi hibele in materie...), presedintele PSD a reusit ceea ce incearca de multa vreme, anume obtinerea respectabilitatii garantate pe plan extern sau, mai limpede spus, intrarea, cu drepturi depline – si cu un singur vot impotriva, cel al reprezentantei PD, contra 145 favorabile – in Internationala Socialista. PSD a intrat astfel sub marea umbrela a partidelor socialiste respectabile, motiv pentru care si limpezirea doctrinara nu mai e decit o chestiune de detaliu. Partidul Democrat a pierdut, in plus, un argument extrem de puternic impotriva adversarului sau pe tarimul social-democratiei, ceea ce nu este de natura sa sporeasca credibilitatea ideologica a formatiunii lui Traian Basescu, si asa vulnerabila dupa incheierea aliantei cu Partidul National Liberal.

Recolta turneelor internationale pare mai degraba bogata, cel putin din perspectiva PSD. Acelasi partid are insa de clarificat o situatie destul de tulbure in cadrul propriilor structuri, in asteptarea unui raport de tara care, cu siguranta, ii va da multe batai de cap.