OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

De curind s-au incheiat la Bordeaux lucrarile bienalei americanistilor europeni desfasurate sub titlul The United States of/in Europe: Nationhood, Citizenship, Culture (Statele Unite ale Europei//in Europa: natiune, cetatenie, cultura). Organizata de Asociatia Europeana pentru studii americane (EAAS) formata din 20 de asociatii nationale si regionale, printre care si cea din Romania, conferinta a intrunit peste 450 de participanti din Europa si Statele Unite si si-a desfasurat lucrarile intr-un format divers, de la prelegeri in plen si in paralel la sectiuni, sesiuni de lucru si intilniri ale unor grupuri restrinse, ca de pilda cea a editorilor revistelor de studii americane.
Pornind de la preocuparile legate de extinderea Uniunii Europene si de locul si rolul Statelor Unite in contextul globalizarii, conferinta si-a propus o explorare a spatiului transatlantic, cu accent pe problematica relatiilor euroamericane, a identitatii nationale si culturale, a valorilor umaniste si democratice, precum si a viitorului studiilor americane in Statele Unite si Europa.

Desi stabilita cu doi ani in urma, tematica bienalei s-a dovedit extrem de actuala in contextul creat, pe de o parte, de atacurile teroriste din 11 septembrie si, pe de alta, de recenta introducere a monedei unice in tarile Uniunii Europene. Angajarea in razboiul impotriva terorismului a condus America la o mai profunda constientizare a propriei fiinte nationale, a prezentei sale in lume ca unica supraputere si, legat de aceasta, a importantei consolidarii spatiului transatlantic pentru asigurarea securitatii nationale. La rindul ei, Europa comunitara, pentru care lansarea monedei unice a marcat o noua etapa in constructia noii Europe, se vede nevoita sa foloseasca experienta federalismului american drept sursa de inspiratie si termen de referinta.
Aceste doua repere definitorii pentru dinamica actuala a spatiului transatlantic s-au regasit, intr-o forma sau alta, in discutiile din toate cele 28 de sectiuni ale conferintei, dar au format cu precadere obiectul unor excelente analize critice in cele trei prelegeri in plen, sugestiv intitulate E Pluribus Unnum: A Motto for Europe? (prof. Denis Lacorne, Fundatia nationala pentru stiinte politice, Paris), Terorismul si drepturile omului (Lordul Russell-Johnston, fost presedinte al Adunarii parlamentare a Consiliului Europei) si Cultura in vremuri de restriste (prof. Denis Donoghue, Universitatea din New York).

Cum era si firesc, conferinta a reflectat directiile majore si stadiul cercetarii in domeniul studiilor americane din Europa, dar si din Statele Unite, insistind pe latura comparatista, transnationala, interdisciplinara si virtuala a domeniului. Sectiunile s-au constituit in functie de cele trei concepte fundamentale enumerate in subtitlul bienalei: natiune, cetatenie si cultura, desi interdisciplinaritatea si abordarea din perspectiva preponderent culturala, specifice studiilor americane, au facut gruparea prezentarilor extrem de dificila. Evolutia ideii de identitate nationala de la omogenitatea de tip „melting pot“ la eterogenitatea multiculturalismului, cu alte cuvinte, de la consens la alteritatea conflictuala, care ameninta in opinia multora insasi unitatea Americii, a fost tratata in relatie cu importanta crescinda a categoriilor de rasa, gen si etnicitate, cu permeabilitatea si transgresarea granitelor de orice natura si in strinsa legatura cu fenomenele de globalizare si transnationalism. O intrebare persistenta a fost daca multiculturalismul, ridicat la rang de model al identitatii nationale pe care Statele Unite il testeaza pentru lumea secolului al XXI-lea, este sau nu o solutie viabila pentru Europa. De o audienta maxima s-au bucurat acele sectiuni in care problematica identitatii nationale si culturale a fost abordata in intrepatrunderea ei cu cea a democratiei si a drepturilor omului, asa cum s-a intimplat in sectiunile Explorari ale cetateniei transnationale (moderator: Rob Kroes, Universitatea din Amsterdam) si Violenta si demnitate umana (moderatori: Werner Sollers de la Universitatea Harvard si Winfrid Fluck de la Universitatea libera din Berlin).
Actiunile Statelor Unite pe plan mondial si indeosebi relatiile euroatlantice vazute prin prisma politicului au constituit subiecte de analiza pentru istorici si specialisti in stiinte politice, printre temele abordate numarindu-se: prezenta americana in Europa dupa cel de-al doilea razboi mondial, americanizarea politicii si transferul transatlantic de strategii politice, comunitatea euroatlantica si problematica epocii de dupa razboiul rece, renasterea extremismului de dreapta in Europa si Statele Unite.

Este de remarcat faptul ca un numar considerabil de comunicari s-au cantonat in sfera literaturii sau au combinat studiile literare cu cele culturale, reflectind o orientare specific europeana a studiilor americane, nascute in multe cazuri din traditia predarii literaturii si civilizatiei americane in cadrul departamentelor de engleza. Desi au excelat abordarile culturale si comparatiste vizind domenii precum autobiografia exilului, literatura de calatorie, literaturi etnice, naratiuni americane despre razboaiele europene din secolul al XX-lea, constructia retorica a subiectivitatii in texte literare si culturale europene si americane, au existat si sectiuni consacrate unor aspecte teoretice si metodologice cum ar fi relatia dintre arta si ideologie, abordari ideologice si estetice ale literaturii, construirea canonului multicultural, locul literaturii in cadrul studiilor americane.
Studiile culturale au fost reprezentate prin sectiuni si comunicari dedicate filmului, arhitecturii si picturii, culturii pop, muzicii pop si sportului. Nu au lipsit accentele critice privind tendintele de americanizare a culturii pop din Europa si pericolul imperialismului cultural american.

Preocuparea conferintei pentru viitorul studiilor americane in Europa, asadar pentru „a vedea european“, cum se spunea in titlul unei prezentari (Seeing Europeanly), a fost rezumata de prof. Heinz Ickstadt de la Institutul Kennedy pentru studii nord-americane din Berlin, fost presedinte al EAAS, in prelegerea cu titlul Studiile americane in epoca globalizarii. Pornind de la deosebirile in definirea studiilor americane in Statele Unite si in Europa, asadar, de la diferenta intre a vedea America din interior si a o vedea din exterior, Ickstadt a subliniat faptul ca pentru a continua sa existe in afara Americii, studiile americane trebuie sa admita ca intre local si global exista un al treilea teritoriu, de mijloc, care reprezinta nationalul, Statele Unite, cu alte cuvinte, sa-si defineasca obiectul de studiu. Ickstadt a argumentat faptul ca studiile americane nu pot investiga exclusiv diferentele si conflictele in societate si cultura, negind consensul si unitatea.

Dezbaterile pe marginea definirii conceptuale si institutionale a studiilor americane si a locului ocupat in noul context mondial si european de doua din componentele lor de baza, istoria si literatura, au continuat in trei sesiuni de lucru (shoptalk sessions) rezervate istoricilor, istoricilor literari si celor interesati in teoria si practica studiilor americane. Cele mai aprinse comentarii s-au iscat in sesiunea istoricilor literari condusa de Paul Lauter, unul din artizanii revizuirii canonului literaturii americane, editor general al mult controversatei si influentei Heath Anthology of American Literature (1990, 1994, 2002), principalul instrument de institutionalizare in Statele Unite a noului canon multicultural. In cadrul dezbaterii, americanistii europeni au pledat in favoarea unui canon literar la baza caruia sa stea in primul rind criterii de ordin literar si estetic.
Prezenta la conferinta a peste 50 de participanti din Statele Unite, precum si sesiunile comune organizate in cadrul conferintei ca puncte inscrise in proiectul de colaborare incheiat intre Asociatia franceza de studii americane si Asociatia de studii americane din regiunea marilor lacuri (SUA) au asigurat un viu schimb de idei si au subliniat importanta spatiului transatlantic in noua configuratie a lumii de dupa razboiul rece.

Bordeaux, orasul cu fata spre Atlantic, cu o universitate de peste sase sute de ani si un puternic program de studii americane, legat de coloniile americane si mai apoi de Statele Unite prin vechi legaturi comerciale si nu numai, s-a dovedit un loc ideal pentru explorarea spatiului transatlantic. Desi am regretat numarul restrins al romanilor printre cei peste 50 de participanti din Europa centrala si de est, am avut satisfactia sa constat ca activitatea Asociatiei de studii americane din Romania si a americanistilor romani este cunoscuta si apreciata si ca exista posibilitati reale de incheiere a unor schimburi cu programul de studii americane de la Universitatea Michel de Montaigne, Bordeaux 3 si cu Centrul de cercetare CLAN (Culturi si literaturi ale Americii de Nord) de la aceeasi universitate.
Viitoarea bienala a Asociatiei europene de studii americane va avea loc in 2004 la Praga. Tema ei va fi America in cursul evenimentelor omenesti. Prezentari si interpretari. Sa speram ca la Praga vom vedea mai multi romani, cel putin pe masura dezvoltarii studiilor americane in Romania.