OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Un bun obicei s-a instituit de citva timp in viata culturala bucuresteana, si anume ca, in plina vara, la sfirsitul anului universitar, sa fie organizate expozitii cu lucrari de diploma ale proaspetilor absolventi ai Universitatii de Arte. Nu chiar toata lumea are sansa de a-si vedea creatiile in circuitul galeriilor din oras, unii sint nevoiti sa ramina „acasa“, in clase (pentru ca si aceste opere sa poata fi receptate de cit mai multi specialisti, de „publicul larg“, s-a decis de catre Scoala ca salile sa fie deschise, spre democratica vizitare, un numar de zile); depinde cum sint fructificate oportunitatile de catre factorii decizionali. Credem ca fenomenul, in ansamblul sau, este unul benefic, tinerii artisti avind ocazia, in acest moment important al formarii si lansarii lor, sa-si livreze mesajul unui mare numar de semeni. Si mai de curind, au aparut studiile aprofundate, organizate in Universitatea de Arte, deschizind culoare pentru specializarea celor care au incheiat ciclul de baza al studiilor artistice superioare.

In acest an, expozitia celor care au depasit si etapa aprofundarii, s-a deschis la etajul 3 al Galeriei Etaj 3/4. Poate ca ea a fost atractia principala a unui intreg traseu expozitional universitar, in jurul sau „gravitind“ expozitii de diploma care au ocupat alte spatii cunoscute, precum Galeria Apollo, Muzeul Literaturii Romane, Galeria Caminul Artei, Universitatea de Arhitectura. Li se adauga etalarile din clase. Si o premiera, apropo de bilanturi. In 2000 a aparut prima promotie de absolventi ai sectiei de foto-video (generic prescurtat). Toate aceste iesiri la rampa oglindesc starea invatamintului artistic superiori din Bucuresti, certitudinile, transformarile si inertiile acestuia, dincolo de calitatile personale ale tinerilor artisti care l-au parcurs. Se evidentiaza, pe de o parte, exploatarea resurselor limbajelor traditionale, pe de alta „evadarile“ spre noile medii, spre solutiile preferate ale artei contemporane, tentatia degranituirii expresiilor artistice consacrate. Se dovedeste, de pilda, ca se poate face pictura si cu alte mijloace decit cele definite de retetele academice. Studentii, amplificindu-si „fisierul“ informational, tatoneaza noi orizonturi. Elasticizari ale discursului profesoral se fac implicit remarcate, ceea ce nu exclude conservatorismul, in unele cazuri. Se cauta echilibrul intre fundamentele necesare si desprinderea, la fel de necesara, inscrierea pe un drum propriu sau altul, uneori in raspar fata de primii pasi, parcursi in Scoala.

Tabloul general al optiunilor conceptuale si stilistice este eclectic. Se mizeaza pe tensiunea neo-expresionista in definirea eului sau in investigarea conditiei umane actuale, se reinterpreteaza, eventual parodic si compozit, repere ale istoriei artei, se fac simtite nostalgii clasicizante ori se lanseaza exclamatii in parametri baroci atemporali. Abstractia si figurativul organic isi gasesc la rindul lor adepti. Consumismul, raportarea critica la societatea actuala sint surse de inspiratie pentru nu putini autori. Se penduleaza adesea intre neo-conceptualism si exploatarea senzorialului. Instalationismul, obiectul confectionat ori ready-made-ul, fotografia sint practici curente. In sculptura se asociaza diverse materiale, pictura, diversificata tehnic, include intre subspecii si picto-obiectul, grafica de sevalet fuzioneaza cu gravura si fotografia, speculatiile formal-cromatice pe computer isi regasesc la rindul lor un loc sub soare. Instalatia a devenit poligon experimental si pentru practicantii artelor decorative.

Din expozitia celor care au incheiat studiile aprofundate, am retinut nume precum Ciprian Paleologu, Bogdan Pelmus, Otilia Puscasu, Virgilius Mocanu, Dan Serbanescu, Daniel Salgau. La parterul Muzeului Literaturii au expus, conform unui program coerent, optind pentru instalatii, Matei Caltia, Dan Horja, Dinu Petrescu si Iuliana Vilsan. La etajul aceleiasi institutii s-a produs o „geenta“ de absolvente: Irina Chira, Anca Coller, Bogdana Contras, Cristina Diaconescu si Dilmana Iordanova, cu punctul de plecare in pictura, dar recurgind si la tehnici mixte. In sfirsit, la Galeria Apollo am putut cunoaste lucrarile de diploma ale unor absolventi de sculptura: Tudor Mihail, Liviu Marcu, Bogdan Olariu si Eduard Fleissig. Ne marginim la aceste exemplificaei ilustrind prezente in citeva importante spatii expozitionale, ceea ce nu inseamna ca alti autori si lucrarile lor, oferite publicului in alte locuri, ar fi mai putin demne de luat in seama.
Aceste exercitii prospective ii ingaduie periodic observatorului artei contemporane romanesti sa se orienteze asupra prezentului tinar si asupra viitorului culturii noastre vizuale.