La o conventie mondiala se strîng cîteva mii de fani platitori ai taxei de participare, care nu e chiar mica. De pilda, în 2009, la Anticipation, conventia de la Montréal, taxa a fost de 250 de dolari si au fost înregistrati pestre 3.500 de participanti. Printre invitatii de onoare: Neil Gaiman (publicat si la noi de Tritonic si Nemira). Trebuie spus ca numai participantii platitori de taxa pot vota pentru premiile Hugo, cele mai celebre premii acordate de fani pentru F&SF.
În Europa, exista The European Science Fiction Society, iar conventiile europene (Eurocon) se organizeaza de fani din diferite tari. La conventiile europene, se aduna mai putini participanti, undeva la cîteva sute. Prima conventie europeana de SF a avut loc în Italia, la Trieste, în 1972. În acest an, conventia se va chema Tricon si va fi organizata de cehi, polonezi si slovaci, într-o localitate aflata la granita ceho-polona, Ceský Tešín-Cieszyn, în perioada 26-29 august. Printre invitatii de onoare sînt Andrzej Sapkowski (autor polonez, cîstigator al Premiului „David Gemmel“ anul trecut) si Steven Erikson (canadian, cu o nominalizare la premiile World Fantsy în 2000 pentru Gradinile lunii, roman aparut si la noi în 2008, la Tritonic). Taxa de participare este de 22.50 de euro, pîna la 31 iulie, iar dupa 1 august, 25 de euro.
În România? Prima conventie nationala a avut loc în 1972, pîna acum fiind organizate 27 de conventii, ultima la Iasi, în 2004. Din cîte stiu, de atunci nu s-a mai organizat alta si nici o alta adunare a fanilor nu a mai fost declarata Romcon. De taxa de participare, la noi, n-am auzit, ba dimpotriva, multa vreme fanilor participanti li s-au platit transportul, cazarea, masa... Poate asta si explica multimea de conventii, de zile ale cenaclului X etc., dintr-o anumita perioada.
Deci una dintre ocupatiile fanilor este aceea de a organiza conventii de profil. În afara de conventiile nationale, cîndva era obiceiul ca fiecare cenaclu mai acatari sa aiba Zilele cenaclului... Prin anii ’90 aveau loc aproape lunar astfel de zile, cînd unul dintre punctele de maxim interes erau rezultatele concursului de proza. Da, erau multe concursuri de proza, cu 15-20 de ani în urma, si ele au fost un stimulent important în aparitia unei întregi generatii de autori, din care s-au selectat cei care sînt azi scriitorii români de F&SF.
Cum am aratat, la conventii sînt invitati mari scriitori (la conventiile europene si mondiale) sau ceea ce, pentru un fandom national, înseamna scriitori macar importanti. Scriitorii sînt invitati sa fie cunoscuti de fani, sa îsi lanseze cartile, sa dea autografe, sa tina conferinte. Restul – organizare etc. – e treaba fanilor. Dar ei, scriitorii, vin si se creeaza astfel acea legatura unica între cititorii si scriitorii de F&SF, o legatura pe care rar o întîlnesti în afara literaturii de gen.
Alte modalitati de manifestare a fanilor/fandomului sînt cenaclurile si editarea fanzinelor, un soi de reviste facute de fani cu mijloace mai mult sau mai putin profesioniste. Fanzine SF au aparut destule si pe la noi, prin anii ’90, multe cenacluri editau fanzine în care publicau creatiile membrilor. Printre ele cîteva de care îmi amintesc: Brant (Brasov), Sigma (Piatra Neamt), Quazin si Alternativ SF (Iasi), Katharsis (Ploiesti), Pentagrama (Cluj), SFera (Braila), Quadrant (Bucuresti) etc. Un caz aparte este cel al infzinelor, buletine de stiri scoase de cenaclurile din Iasi (Quark) sau Craiova (Cron).
Tot ce am povestit pîna acum se refera, dupa cum s-a vazut, fie la situatia internationala, fie la situatia din România altor vremuri. În prezent nu prea mai exista cenacluri (doua la Timisoara, unul la Iasi si unul la Bucuresti – despre altele nu se vorbeste) dintre care doar Quasar (Iasi) si Helion (Timisoara) au mai organizat evenimente la nivel national în ultimii ani. Este mai greu de gasit sponsori, este mai greu de gasit chiar si voluntari care sa se implice în tot ceea ce înseamna organizarea unor astfel de evenimente (în toata lumea treburile astea se întîmpla cu ajutorul voluntarilor).
Usor-usor vedem cum fandomul se îndeparteaza de propria-i esenta, fanii sînt din ce în ce mai putin fani (si mai mult „doar cititori“), iar atunci cînd scriitorii sau cei implicati efectiv în actul de creatie F&SF se implica în viata fanilor, totul pare denaturat.
Fanii nu au orgolii, nu au partizanate, nu se constituie (cu voie sau fara de voie) în grupuri de influenta, interesul fanilor este sa citeasca cît mai mult, sa existe cît mai multe carti pe piata si cît mai multe reviste. Fanii sînt curati (cel putin eu asa îi vad), sînt doar ei si obiectul adoratiei, sa zicem, adica literatura F&SF.
Mi-ar placea ca ei sa se organizeze, sa se adune din nou în conventii, sa-si stabileasca temele de discutie, invitatii, sa dea premii daca vor ei sa le dea, sa faca totul de capul lor, exact asa cum vor ei. De ce nu se întîmpla asta acum? Poate ca din fandomul românesc lipsesc marii fani-organizatori de pe vremuri, lipseste un Dan Merisca... Sau poate ca el exista, dar înca n-a aflat-o...
Mi-ar placea sa mai particip la o adunare a fanilor (daca m-or chema!), sa mai vad fanzine... fie si electronice (unul exista, SFera online – http://www.sferaonline.ro, unul dintre putinele teritorii ale fanilor, în afara de bloguri, evident). Mi-ar placea sa-i revad la o astfel de conventie pe Ion Hobana, George Anania, Voicu Bugariu, Mircea Oprita... sau pe Liviu Radu, Sebastian A. Corn, Dan Dobos...
Mi-ar placea ca sefeul românesc sa mai fie al fanilor, asa cum era cîndva.

