Şi gata? Asta a fost tot?
Gata cu 2010? Cînd a venit, cînd a trecut?
Probabil, săracul,
tot 12 luni a avut, tot 52 de săptămîni, tot 365 de zile...
Dar o fi adevărat că, de la o anumită vîrstă, timpul trece
mai repede, clipele nu mai sînt lungi, nici măcar zilele.
Decembrie 2010.
Lumea începe deja să-şi facă bilanţul, să-şi facă
socotelile. Ce-a fost bine, ce-a fost rău, ce-a fost aşa şi-aşa.New York Times face clasamente peste clasamente cu cele mai
bune 10 sau 100 de cărţi ale anului (printre cele 10 din
clasamentul lui Michiko Kakutani sînt şi două semnate de Gary
Shteingart şi David Mitchell). În Top 10 al clienţiloramazon.com figurează volume de Suzanne Colins, Charlaine
Harris şi Stephenie Meyer, toate deja traduse în România).
Jo Fletcher, celebra editoare, pleacă de la Gollancz şi trece la
Quercus, unde-şi face propriul imprint, Jo Fletcher Books (şi
sîntem tare curioşi să vedem ce autori de la Gollancz vor
trece şi ei la Quercus, sau ce prospături va găsi Jo Fletcher).
Marile premii pentru F&SF ale anului au fost împărţite
între China Miéville, care a luat pentru The City &
The City Premiile Hugo, Clarke, Locus şi British SF, şi Paolo
Bacigalupi, care a luat pentru The Windup Girl Premiile Hugo,
Nebula, Campbell Memorial şi Locus.
Iar la noi... Ei, cu
noi e nevoie de un capitol separat, dar oricum despre ce s-a
întîmplat în acest an, în România,
voiam să vorbesc, aşa că... hai să vedem.
Despre traduceri,
numai de bine. Au apărut în acest an romane de Robert Charles
Wilson, Vernor Vinge, Neil Gaiman, Naomi Novik, Arthur C. Clarke, Dan
Simmons, Stephen King, Cory Doctorow, Robin Hobb, Gene Wolfe, Walter
Jon Williams, Neal Stehenson, Ursula K. Le Guin, Alfred Bester,
Norman Spinrad, John Scalzi, Glen Cook, Lois McMaster Bujold, China
Miéville, Arkadi & Boris Strugaţki, Jasper Fforde, Paul
Hoffman, volume de povestiri de Stephen King, Lucius Shepard, George
R.R. Martin, plus antologii editate de Bruce Sterling, Gardner
Dozois, Elen Datlow & Kelly Link & Gavin Grant.
Nici autorii români
nu au fost neglijaţi de edituri în acest an, opt autori fiind
publicaţi de şapte edituri: Bogdan Suceavă, Mircea Opriţă,
Michael Haulică, Oliviu Crâznic, Cristian-Mihail Teodorescu,
Adrian Buzdugan, Liviu Radu, Victor Martin. Acestora li se adaugă
cei ale căror cărţi constituie începutul seriei Seniorii
imaginaţiei (integrala sefeului românesc): Mircea Opriţă,
Mihail Grămescu, Dănuţ Ungureanu, Sebastian A. Corn, Liviu Radu,
Aurel Cărăşel, Gheorghe Schwartz, Voicu Bugariu, Victor Anestin.
Cu antologiile nu prea ne putem lăuda, faţă de cele patru de anul
trecut, în acest an n-am mai avut decît una, Pangaia,
editată de Societatea Română de Science-Fiction şi Fantasy.
În total au
fost vreo 70 de titluri (n-am socotit zecile de cărţi din zona
supranaturalului – vampiri, vîrcolaci etc.). O fi bine, o fi
rău... pînă la urmă sînt trei cărţi la două
săptămîni. Ce vedem din asta? Că marii scriitori,
celebrităţile adică, scriitorii care fac legea în toată
lumea, fac – cu drag, presupun – aceeaşi lege şi la noi. E greu
să extrag, din cei înşiraţi, vreo doi-trei care să fie mai
vedete decît ceilalţi. De remarcat totuşi prezenţa lui Neil
Gaiman, cu romanul multipremiat anul trecut (Cartea cimitirului),
şi a lui China Miéville, cu romanul multipremiat în
acest an (The City & The City). Tot la specialităţi
trebuie încadrate şi cele trei antologii traduse, The
Year’s Best Science Fiction (editor Gardner Dozois), The
Year’s Best Fantasy & Horror (editori Ellen Datlow, Kelly
Link şi Gavin Grant), precum şi celebra Mirrorshades (în
versiunea românească Cyberpunk) a lui Bruce Stering,
antologia-cult a (sub)curentului cyberpunk.
Încă o
remarcă, despre debuturile româneşti: n-au fost decît
două, dar unui juriu care ar trebui să dea premiul pentru debut în
volum i-ar fi tare greu. Oliviu Crâznic (...şi la sfîrşit
a mai rămas coşmarul) şi Adrian Buzdugan (Capela
excomunicaţilor) au produs două cărţi remarcabile şi s-au
anunţat ca doi autori de care se va ţine seama pe viitor.
În afara cărţilor,
am mai putea vorbi despre cenacluri, deşi informaţiile nu sînt
prea generoase în acest domeniu. Ce e cert: funcţionează la
Timişoara Helion şi H.G. Wells, la Bucureşti activează
ProspectArt şi, probabil, la Iaşi, Quasar (n-am mai auzit de mult
vreo veste dinspre Iaşi, dar, e drept, n-am auzit nici să se fi
închis cenaclul). On line, de mai bine de cinci ani produce
texte AtelierKult, acestea fiind strînse pînă acum în
două antologii (2005 şi 2009). Tot ca un cenaclu funcţionează şi
SFera, care postează pe net texte lună de lună (mai puţin
dezbaterile şi concursurile şi antologiile de la AtelierKult, dar
cu textele la vedere).
Blogurile? Am
numărat 47 de bloguri ale scriitorilor, traducătorilor, fanilor. În
toate se scrie despre F&SF. Ultimul născut,moshulsf.wordpress.com, al lui Ştefan Ghidoveanu.
Evenimente importante pe
scena F&SF românească în 2010. Într-o ordine
întîmplătoare, doar a memoriei, neintenţionînd în
nici un fel să ierarhizez merele şi perele, ar fi:
– primul care îmi
vine în minte este aparţia colecţiei de care pomeneam mai
devreme, „Seniorii imaginaţiei“ (şi hai să spun şi editura
care a lansat acest proiect, Eagle Publishing House), integrala
sefeului românesc, care avansează cam cu cinci titluri pe
lună. E drept că volumele nu pot fi găsite în librării, ele
se pot achiziţiona doar on line (dar sînt toate listate peamazon.com!).
– un alt eveniment
s-a întîmplat la Tîrgul de carte Gaudeamus, cînd
au fost acordate premiile SRSFF. Cîştigătorii acestor premii
sînt: Cristian Mihai Teodorescu (autor), Alex Popescu (artist
plastic), Mihai-Dan Pavelescu (traducător), Ştefan Ghidoveanu
(publicistică), Nemira (editură).
– de asemenea
important mi se pare faptul că, în 2010, avem trei reviste
funcţionale: Helion (lunară, on-line), Nautilus
(lunară, on-line şi, de curînd, în formate digitale
pentru e-book-reader), cărora li se adaugă Galileo
(trimestrială, pe hîrtie). Daţi-mi voie să consider
existenţa celor trei reviste printre evenimentele anului care se
încheie.
Cred că a fost un an bun.
Bun şi pentru producţia românească.