Cîndva am avut un şef care punea, invariabil, întrebarea: ce mai noutăţi? O lună pe an, formularea (cam sucită) poate avea următorul înţeles: ce noutăţi aveţi în luna mai?
Domeniul F&SF tinde să-şi îndesească evenimentele de la o vreme. Ne îndreptăm oare spre un punct al renaşterii fandomului? (Ştiţi care e răspunsul: unii zic că da, alţii zic că nu....) Lună de lună avem lansări de carte, apariţii de reviste, întîlniri, cenacluri care vor să reînvie etc.
A doua întîlnire a „marţienilor“ a avut loc în prima marţi a lunii, adică pe 6. La şedinţa noului-vechi cenaclu au participat Ion Hobana, Alexandru Mironov, Sebastian A. Corn, Mugur Cornilă, Traian Bădulescu, Cristian Tamaş, Constandina Paligora, Cristina Ghidoveanu, Sorin Repanovici, Mihaela Cogălniceanu, Ovidiu Petcu, Gabi Vâlsan, fani, public. S-a discutat despre cenaclurile din alte vremuri, despre cum ar trebui să funcţioneze „marţienii“ acum. Despre eveniment a scris Sebastian A. Corn pe site-ul România SF online (http://www.rosf.ro). Următoarea întîlnire va fi marţi, 3 iunie, şi va avea următoarele teme: volumul de povestiri Marele prag de Alexandru Ungureanu, opera fraţilor Strugaţki tradusă în româneşte şi topul celor mai bune povestiri SF româneşti (topul fiecărui participant).
Helion, nr.1-2/2008 (februarie-aprilie), este un număr bogat (e dublu, nu?), cu multe povestiri aparţinînd autorilor români cunoscuţi – Costel Baboş, Roxana Brînceanu, Dănuţ Ungureanu, Marian Truţă –, dar şi mai puţin cunoscuţi – cîştigătorii concursului Helion 2007: Cristian M. Teodorescu, Cezar Mazilu, Cătălin Furtună, Valentin Neacşu, Ionuţ Caragea, la care se adaugă debutul lui Anghel Pop. Secţiunea internaţională cuprinde proze de Elizabeth Hand, David D. Levine şi Nancy Kress (celebra Cerşetori în Spania). La acestea se adaugă articole semnate de Marcel Luca, Cotizo Draia, Lucian-Vasile Szabo (artileria grea helionistă a anilor ’90), Laurenţiu Nistorescu, Geoffrey A. Landis şi o cuprinzătoare secţiune de bandă desenată (amintesc doar numele lui Marian Mirescu şi Valentin Iordache).
Numărul 4 (mai) al revistei electronice Nautilus (http://www.nautilus.nemira.ro) oferă în secţiunea de proză texte ale scriitorului brazilian Fábio Fernandes şi ale autorilor români Ciprian Mitoceanu şi Liviu Braicu, doi autori despre care vom mai auzi, cu siguranţă, deşi ambii se află la primele povestiri publicate. În cazul lui Mitoceanu nu este totuşi chiar un debut, el debutînd luna trecută cu romanul Colţii (Tritonic, colecţia „Thriller“). Recenziile, semnate de Liviu Radu şi Voicu Bugariu, au ca subiect volume de Philip K. Dick, R. Scott Bakker, Greg Egan, Ion Manolescu, Sebastian A. Corn, J.K. Rowling. Tot despre o carte, Terror, de Dan Simmons, scrie şi Horia Nicola Ursu în rubrica sa „Outsider“. Aurel Cărăşel dedică fila de „Dicţionar SF“ lui Mihu Dragomir, iar în rest avem parte de rubrici noi: „Calendar“, „Fandom“ (articole despre două cenacluri şi o lansare de carte), „Film“ (Aron Biro despre Doctor Who) şi „Istoria ilustrată a sefeului românesc“. O iniţiativă care speră să aibă ecouri este publicarea a două povestiri româneşti în limba engleză (autori: Robert Coller şi Cătălin Maxim).
Şi pentru că tot am pomenit de acest site, să punctăm cîteva dintre ultimele articole publicate: o avanpremieră la apropiata sesiune Helion, „Bastionul science fiction de la Timişoara“ de Lucian-Vasile Szabo, un articol despre ultima carte a lui Sebastian A. Corn, Vindecătorul, semnat de Dumitru Stătescu, şi „Pre-apocalipsa unei condiţii“ de Mugur Cornilă, în care autorul caută o explicaţie pentru revenirea în prim-plan a genului fantasy. Un articol care oscilează între păreri de genul „Goana după putere, acumularea fără precedent a averilor planetei în mîinile unor oameni fără orizont, fără viziune (decît, poate, viziunea propriei bunăstări)“ (credeam că am uitat să gîndim în felul acesta) şi concluzii de genul „Ştiinţa devine un paradox în raport cu nevoile umane: creează prin insistenţă şi omoară prin redundanţă“.
Luna mai nu s-a încheiat, aşa că mai e timp... De pildă, pentru ediţia a XXII-a a Sesiunii Helion (Timişoara, 23-24 mai). Invitat de onoare: Ovidiu Pecican. Vor fi prezentate comunicări cu temele „Ipostaze ale femininului în SF-ul modern“ şi „Dublare, clonare, replicare în SF-ul contemporan“, se vor lansa cărţi de Laurenţiu Nistorescu, Ovidiu Pecican, Lucian-Vasile Szabo, reviste (Biblioteca Nova), va fi o expoziţie de grafică şi design de produs.
Pe vremuri, luna mai era luna albiturilor. Noi îndrăznim să le impregnăm cu cerneală tipografică şi... nu se supără nimeni, se pare.

