Numarul 517 din 19.03.2010

Categorii
PSIHOLOGIE
FOCUS
EDITORIAL
EVENIMENT
IN ACTUALITATE
IN MEMORIAM
POLEMICI
INFORMATII
POLITIC
LITERATURA
ESEU
MEMORIALISTICA
INTERVIU
ARTE
MULTIMEDIA
AGENDA CULTURALA
RUBRICI
INTERNATIONAL
 
Translation
Autori
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Iulia POPOVICI
Adina DINITOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Cristian CERCEL
Doina IOANID
Bianca BURTA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii

Acasa   |   Arhiva   |   2009   |   Noiembrie   |   Numarul 500   |   FANTASY&CIENCE FICTION. Cenaclul „H.G. Wells“ la patruzeci de ani

mareste font micsoreaza font tipareste pagina trimite prin email

FANTASY&CIENCE FICTION. Cenaclul „H.G. Wells“ la patruzeci de ani

Dialog cu Lucian IONICĂ

Doctor în filozofie, conferenţiar la Universitatea de Vest din Timişoara (Jurnalistică), autor al volumului de proză SF Ziua confuză (1983) şi al unor volume despre televiziune, coautor al unui manual de jurnalism, premiat pentru filme documentare la festivaluri internaţionale,Lucian Ionică este unul dintre membrii fondatori ai Cenaclului „H.G. Wells“.

 

Cenaclul „H.G. Wells“ din Timişoara a împlinit patruzeci de ani. Cum au fost începuturile? Cine au fost „întemeietorii“?

E greu de spus acum cine a avut ideea. Cert este că Adrian Rogoz a fost la Casa Studenţilor din Timişoara, la invitaţia celor de aici, şi atunci s-a discutat despre posibilitatea înfiinţării unui cenaclu SF. După două-trei săptămîni, pe 9 noiembrie 1969, acest lucru se şi întîmpla. Eu cred că lucrurile erau cumva pregătite, şi prezenţa redactorului Colecţiei „Povestiri ştiinţifico-fantastice“ nu a fost decît stratagema necesară pentru a se învinge îndoiala vreunui politruc. La prima şedinţă au participat scriitorii Mircea Şerbănescu, Ovidiu Şurianu şi Laurenţiu Cerneţ, responsabilul cultural al Casei Studenţilor, Valeriu Panasiu şi primii şapte membri: studenţii Lia Voinea, Ion Cartianu, Viorel Coifan, Radu Rusu, Doru Treta şi elevul... Lucian Ionică. Eu frecventam cenaclul literar studenţesc şi aşa am aflat de noua iniţiativă. La vremea respectivă debutasem deja în CPSF şi îl cunoscusem personal pe Adrian Rogoz, cînd, într-o vacanţă, am mers la el la redacţie.
 

Paradox este publicaţia cenaclului. Mai întîi fanzin, apoi revistă. A fost greu în anii aceia? Cum v-aţi descurcat cu cenzura?

Deşi Casa de Cultură a Studenţilor din Timişoara şi forul superior, Consiliul UASC din Centrul Universitar, au aprobat editarea unui fanzin, iar prin mai 1972 materialele erau gata, din cauza unui tip extrem de obtuz de la Direcţia Presei, lucrurile au întîrziat foarte mult şi Paradox-ul a apărut abia în noiembrie. Cei de la Cenaclul Solaris din Bucureşti au optat pentru o variantă mai uşoară în ceea ce priveşte aprobările: un fanzin şapirografiat, multiplicat în 99 de exemplare. Astfel, Paradox-ul a rămas doar cu titlul de primul fanzin tipărit din România. În general, a depins destul de mult de persoana în cauză, unii au fost mai deschişi, alţii nu. Povestirea Gunoya (semnificativ titlu!) de Adrian Chifu a fost respinsă şi a putut să fie publicată doar în 1990.
 

Hai să rupem cei patruzeci de ani în două – înainte şi după 1989. Cine a trecut prin cenaclu în prima parte? Care au fost realizările cenacliştilor?

Eram entuziaşti şi dornici să ne afirmăm. Un rol important l-au avut cei trei scriitori amintiţi mai sus, care ne-au fost dascăli în ceea ce azi numim creative writing. Treptat ne-am maturizat şi am cîştigat experienţă. S-a creat o atmosferă foarte bună, discuţiile au devenit mai consistente, ceea ce l-a entuziasmat pe Adrian Rogoz, care a revenit la Timişoara după vreun an şi jumătate. Cu acest prilej a şi redactat un decalog al unui bun cenaclu. Un rol deosebit l-au jucat instructorii-metodişti Cornel Secu, apoi Viorel Marineasa, care au coordonat cenaclul din partea Casei Studenţilor, cu pasiune şi pricepere. Multe dintre reuşite li se datorează şi lor. Iată cîţiva dintre membrii cenaclului, care s-au afirmat în proză şi critică: Mihai Alexandru, Duşan Baiski, Constantin Cozmiuc, Voicu A. David, Dorin Davideanu, Antuza Genescu, Silviu Genescu, Györfy-Deák György, Cristian Koncz, Marcel Luca, Laurenţiu Nistorescu, Doru Treta, Lucian-Vasile Szabo etc., dar şi în artele plastice: Traian Abruda, Mihai-Corneliu Donici, Sandu Florea, Sergiu Nicola ş.a. Cenaclul s-a impus nu doar prin discuţii, ci şi prin creaţia membrilor săi: în 1971 un număr al CPSF este dedicat timişorenilor, în1972 se publică o culegere colectivă, în 1976 se realizează un film de animaţie SF, un film metaforă, în aproape toate antologiile SF care apar sînt prezente şi lucrările autorilor timişoreni, se publică în almanahul Anticipaţia. La consfătuirile anuale se obţin în mod constant premii la diverse categorii: proză, grafică, fanzin. Unii au debutat cu volume personale. Ne-am înţeles foarte bine, chiar dacă nu întotdeauna cerul a fost senin, asta explică faptul că am rămas prieteni după atîta timp. Unii au plecat din Timişoara, chiar şi în alte ţări, alţii sînt foarte ocupaţi, dar asta nu-i împiedică să ţină legătura şi să vină din cînd în cînd.
 

Şi după ’89? Ce nume noi au apărut în cenaclu?

Mediul s-a schimbat, au apărut noi şi puternice atracţii, publicul s-a reorientat. Acum vorbim în termeni de piaţă, marketing, promovare etc. Nu e suficient să scrii o carte bună, ea trebuie şi vîndută, iar pentru asta este nevoie de alte competenţe. Cu toate astea, au apărut mai multe numere din Paradox, în variantă tipărită şi electronică, au apărut volume personale şi colective. Unii dintre colegii noştri, Antuza Genescu şi Silviu Genescu, au tradus mult. Sub auspiciile cenaclului a apărut colecţia „HGW“, Laurenţiu Nistorescu se ocupă pe Yahoo de grupul de informare wellstimisoara, privind activităţile fandomului din ţară, grup cu 1.500 de abonaţi. Un membru al cenaclului venit după 1989, Nicolae Strâmbeanu, s-a afirmat în literatura ne-SF, publicînd patru romane, primul (Evanghelia după Ara˜na) fiind premiat.
 

Care crezi tu că este rolul unui cenaclu? Acum, în era Internetului, crezi că mai este util un cenaclu în stilul clasic?

Internetul leagă oamenii, dar îi şi desparte. Atmosfera caracteristică unei dezbateri de cenaclu nu poate fi recreată sau redată pe Internet. Trebuie să te vezi faţă în faţă, să vezi reacţiile, limbajul nonverbal nu poate fi ignorat, dacă vrei să înţelegi complexitatea comunicării.
 

Cum ţi se pare SF-ul românesc?

Pe scurt, cred că lipseşte un lider sau un grup puternic care să se lupte cu prejudecăţile, ale altora, dar şi cu acelea din noi, folosind o strategie adecvată contextului.
 

Ce mai face scriitorul Lucian Ionică? Pe cînd o nouă carte?

Am mai multe proiecte, unul dintre acestea este un roman SF pe o temă legată de calculatoare şi Internet. Evident, va fi o parabolă.

 


Comentarii utilizatori

la viorel
michael, Joi, 12 Noiembrie 2009, 16:18
cred ca nici de bariera economica nu poate fi vorba. au aparut totusi multe carti ale autorilor romani dupa 1990. sigur ca, printre ele, incapeau si cartile autorilor de care vorbesti. ma bucur ca iti gasesc urma pe-aici, draga viorel. numai bine iti doresc.
Good news for me...
Viorel P., Joi, 12 Noiembrie 2009, 15:08
Chiar este aşteptat un nou volum semnat Lucian Ionică, după admirabila "Ziuă confuză". M-am întrebat deseori de ce scriitorii cu adevărat importanţi în sf-ul românesc au căzut într-un con de umbră publicistic după 1990. Dacă în "epoca de aur" ei trebuiau să treacă prin furcile caudine ale cenzurii comuniste, se pare că după Revoluţie nu a mai existat decât bariera economică în calea răspândirii creaţiei. Lucian Ionică este unul din scriitorii adevăraţi ai sf-ului românesc şi mă bucură să aud că încă mai scrie. Îi urez mult succes!
 
 
 

cauta in arhiva   |   cautare avansata

Ultimele stiri

Revista Observator cultural a fost nominalizată la Premiile Radio România Cultural
Tradiţii româneşti de Paşti: expoziţie de ouă încondeiate şi de icoane
Autori Polirom la Tîrgul de Carte de la Leipzig
Conferinţele de la Şosea
Spectacol de dans, poezie şi muzică „Asediaţii liberi”
vezi toate stirile

Agenda culturala

Muzica la Palatele Brâncovenești
 
21 Martie  
Festivalul Internațional de Bandoneon și Acordeon
 
21 Martie  
Fabrica de scurt metraje
 
20 Martie  
Cultural ID
14-24 martie Institutul Cultural Român    
19 Martie  
One World Romania 2010
  Program One World Romania pe locatii Cinema Eforie 18.03.2010 18:30 - Securitate ...
19 Martie  
vezi toate evenimentele

Sondaje

Premiul publicului va fi cîştigat de:
Total 2017 voturi
vezi arhiva sondaje

Galerii foto

vezi toate galeriile
 

Arhiva

Vezi arhiva din anul:
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
 
Cele mai citite articole
Gala Premiilor revistei Observator cultural (VIDEO)
Dacă ar fi trăit Hannah Arendt...
„Cel mai greu în viaţă este să-ţi găseşti locul“
„Nu ştiam niciodată ce se va produce în poezie“
Anticomunism cu năframa pe ochi
Cele mai comentate articole
Gala Premiilor revistei Observator cultural (VIDEO)
Dacă ar fi trăit Hannah Arendt...
„Cel mai greu în viaţă este să-ţi găseşti locul“
Anticomunism cu năframa pe ochi
FANTASY&CIENCE FICTION. Promisiuni
Cele mai recente comentarii
Despre partizanat, din nou
...
Cum face OC propaganda de tip nou
despre transdisciplinaritate
exceptional
 
Parteneri observator cultural
Libertas Publishing Muzeul Ţăranului Român bookiseala.ro Editura Compania Radio France International Romania Liternet Eurotopics
 
Suplimentul de cultura Institutul Cultural Roman Radio Romania Cultural Radio Romania Muzical Terestra Design Corporate Image Best Press Distribution
 
Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Astra Film Regizor Caut Piesa
   Pariloto - Pariuri
Rezultate Live
Leaderboard - Crucea Rosie