Nr. 540 din 03.09.2010

Biblioteca observator cultural
Istorie recentă
Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Eseu
Arte
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Cristian CERCEL
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2008   |   Mai   |   Numarul 422   |   FANTASY &SCIENCE FICTION. Cyberpunkul românesc ar fi apărut oricum

FANTASY &SCIENCE FICTION. Cyberpunkul românesc ar fi apărut oricum

Dialog cu Mihai Dan Pavelescu

Autor: Michael HAULICĂ | Categoria: Rubrici | 1 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text

Mihai Dan Pavelescu este unul dintre cei mai cunoscuţi traducători şi editori de carte SF din România. S-a născut în 1956, este absolvent al Facultăţii de Mecanică a Institutului Politehnic Bucureşti, a fost mulţi ani redactorul revistei CPSF Anticipaţia şi al almanahului Anticipaţia, a coordonat colecţii de SF pentru editurile Nemira, Pygmalion, Teora. A tradus zeci de volume SF. În prezent coordonează colecţia „Nautilus“ de la Nemira. Mai multe amănunte despre MDP pot fi găsite în pagina enciclopediei SF WikiSF (http://www.nemira.ro/ wikisf/ index.php/Mihai_Dan_Pavelescu).

 

Am început spunînd că este unul dintre cei mai cunoscuţi... Ei bine, nu este suficient, cînd vorbim despre MDP. El este unul dintre editorii şi traducătorii foarte importanţi pentru ceea ce înseamnă azi literatura SF în România. Acum, înainte de Bookfest, o discuţie cu Mihai Dan Pavelescu mi se pare nu numai utilă, ci şi aşteptată de cititori.

 

Mihai Dan Pavelescu, de mai bine de 20 de ani traduci, faci reviste, îngrijeşti colecţii F&SF. De ce? Ce are SF-ul atît de special de te-a făcut să-i dedici atîţia ani?

Fandomul românesc de dinainte de 1989 era răscolit de întrebarea: ce este SF-ul? Dacă defineşti un fenomen, ştii cu ce instrumente să-l abordezi şi poţi explica tendinţe, motivaţii, ba chiar şi pasiuni. Mie mi se pare că SF-ul este unicul gen literar preocupat intrinsec de viitorul omenirii; sub forma asta sună al naibii de politically correct, aşa că-mi place să-l parafrazez pe Sf. Augustin apud Borges: „dacă sînt întrebat de ce iubesc SF-ul, nu ştiu, dar dacă nu sînt întrebat…, atunci ştiu“.

Hai să împărţim întrebările pe categorii, ca la marile premii, şi să începem cu proza, cu traducerile adică. Dintre toţi autorii pe care i-ai tradus, care ţi-au fost cei mai dragi? Care dintre ei ţi-a adus cele mai mari satisfacţii? Care dintre ei, traduşi în România, crezi că au fost mai importanţi pentru dezvoltarea literaturii SF autohtone? De pildă, cred că fără traducerile tale din William Gibson românii nu s-ar fi apucat de scris cyberpunk la începutul anilor ‘90.

În diferite momente ale vieţii mi-au plăcut enorm şi mi-am dorit să-i traduc pe Arthur C. Clarke, Stephen King, William Gibson, Orson Scott Card, Neal Stephenson, Dan Simmons sau George R.R. Martin, printre alţii, dar nu cred că vreunul i-a influenţat vizibil pe autorii români de SF. Probabil că cyberpunkul românesc ar fi apărut oricum în urma contactului real cu Occidentul de după 1989; între perioada 1984-1989, cînd traducerile mele din Gibson circulau prin fandom, şi coagularea „zaibărpancului“ Marei Popa în jurul JSF-ului trecuse destul pentru a se putea vorbi despre sedimentarea subconştientă a temelor şi modalităţilor de exprimare proprii subgenului.
 

Eşti unul dintre cei mai apreciaţi editori de SF; ai făcut reviste, ai îngrijit colecţii. Vorbind acum despre aceste colecţii („Nautilus“, la Nemira, „Cyborg“, la Pygmalion, „SF“, la Teora), care a fost politica ta editorială? Ce ai vrut cu aceste colecţii? De ce ai ales spre publicare acele cărţi, şi nu altele?

Nu-i greu de observat că favorizez ceea ce Dozois numeşte în mod repetat „SF pur“: dezvoltarea coerentă de universuri imaginare, care nu recurge la procedee de tip deus ex machina.

Şi acum despre reviste. Numele tău va rămîne legat de CPSF Anticipaţia, o revistă în care orice autor român s-a vrut publicat. Ce ai căutat în textele româneşti cărora le-ai dat girul? Dă-mi cîteva nume de autori români pe care i-ai promovat, în care ai crezut. Ţi-au confirmat aşteptările? Ai vreun regret în legătură cu vreun autor care ar fi putut face mai mult?

La Anticipaţia m-am confruntat permanent cu actuala ta problemă de la revista Nautilus; mai simplu spus, autorii români de literatură a imaginarului se trag din „mantaua“ lui Mihai Grămescu, nu din a lui Cristian Tudor Popescu… aşa cum aş fi preferat. Fireşte, am crezut în toţi cei pe care i-am „promovat“, însă nu mă pot pronunţa despre confirmări sau regrete, pentru că, după desfiinţarea de facto a Anticipaţiei, n-am mai urmărit cu atenţie SF-ul românesc.
 

Să ne întoarcem la colecţii pentru o privire în viitor. De ceva vreme eşti coordonatorul colecţiei „Nautilus“ a Editurii Nemira. Ce ne mai pregăteşti? Ce cărţi vom avea în perioada următoare, la Bookfest, de pildă?

În jurul tîrgului de carte ar trebui să apară Antologiile Dozois 3 şi Alegerea lui Hobson de Robert Sawyer (Nebula 1995). În lucru sînt volumul final din seria Fluviul vieţii de Farmer, partea întîi a unei antologii anuale Best Fantasy & Horror întocmită de Ellen Datlow, Ilion de Dan Simmons, Jaguar Hunter de Lucius Shepard (World Fantasy 1988), Diamond Dogs de Alastair Reynolds, Spin de Robert Charles Wilson (Hugo 2006), Seeker de Jack McDevitt (Nebula 2007) Legacy of Heorot de Larry Niven şi A Secret Atlas de Michael A. Stackpole. Planul colecţiei este ambiţios ca întreaga editură şi pe viitor vor apărea cărţi de Peter F. Hamilton, Philip K. Dick, Stephen King, George R.R. Martin, Orson Scott Card, Gregory Keyes, Joe Haldeman, Stephen R. Donaldson, Lucius Shepard şi alţii.
 

Cum e cu autorii români? A trecut ceva vreme de cînd n-a mai apărut nici un român în „Nautilus“. Există planuri în acest sens?

De-a lungul anilor, „Nautilus“ a încercat diverse variante de publicare a autorilor români: reeditări, antologii colective sau volume individuale. Din păcate, nici una n-a avut succes, strict comercial vorbind; cea mai recentă variantă de testare a interesului real al pieţei faţă de scriitorii români ar fi almanahul în care eşti direct implicat.

Şi traducătorul MDP? La ce lucrează acum?

Traducerea unei cărţi este pentru mine o relaţie de tip dragoste–ură. Cînd „jonglez“ cu mai multe cărţi, mă pot refugia mental în partea de „dragoste“ a uneia, ceea ce mă ajută să depăşesc „ura“ faţă de alta. Aşa se face că în prezent traduc Iuda descătuşat de Peter F. Hamilton (urmarea la Steaua Pandorei), Ilion de Dan Simmons şi o carte despre marketing de Jon Spoelstra.

Mulţumesc şi multă sănătate, că spor la treabă văd că ai.



Etichete:  Mihai Dan Pavelescu

Comentarii utilizatori

bvo!!ally - Luni, 12 Mai 2008, 08:56

F tare unchiul meu, Dan! La mai multe aparitii editoriale! pupici! :D

 
 
 
 
Cele mai citite articole
BIFURCAŢII. O prostie
Artistule, lasă figurile!
Umbrele trecutului. Colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea (II)
O istorie a iraţionalităţii umane
Iluziile revizionismului est-etic (II)
Cele mai comentate articole
Irakul, Afganistanul şi Românistanul
O istorie a iraţionalităţii umane
BIFURCAŢII. O prostie
Cele mai recente comentarii
In sfarsit...
irelevant
Adrian marino
 
Parteneri observator cultural
International Experimental Engraving Biennial festivalul artelor bucuresti vreaubilet ro Infocarte bookiseala.ro Radio România Actualităţi Dana Art Gallery
 
Modernism Liternet Libertas Publishing Editura Compania Corporate Image Institutul Cultural Roman Teatrul Tineretului din Piatra Neamt
 
Regizor Caut Piesa Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio Romania Cultural Radio Romania Muzical Astra Film
   Pariuri Sportive..    Bonus Bet365..    Casa Pariurilor..