Te uită cum ninge... dar pe la alții, mai pe la munte, pe la Predeal, Brașov și alte minunății de locuri. Bucureștiul e în așteptarea zăpezii – care sperăm să nu ne mai ia pe nepregătite – sau în așteptarea unor lucruri bune sau măcar nu mai rele ca în alți ani la vremea asta.
Ce s-a întîmplat în micuța, dar vesela (uneori) comunitate F&SF românească în acest început de decembrie? Să vedem...
Singura revistă care a apărut în aceste zile este Nautilus(revistanautilus.ro). Pe 1 decembrie, așa cum o face de cînd Marian Truță a preluat coodonarea revistei. În rest... nu știu exact de ce, dar nu mă mai atrage sumarul, nimic spectaculos, cam aceiași povestitori, aceiași articlieri cu texte prețioase, plictisite sau scrise parcă de cenacliști din anii ’80. Din cînd în cînd cîte un nume nou mai luminează sumarele cenușii: Alexandru Ioan Despina cu radarul lui (comentarii asupra prozei scurte publicate în luna precedentă, urmînd calea lui Mircea Coman, care de mai bine de un an face acest lucru cu mare succes pe blogul lui, Scifientland) sau Adina Barvinschi, cu recenziile ei pline de o prospețime necesară. Tot la nume noi, care mai înviorează atmosfera, l-am reținut pe Costi Gurgu, cu o cronică a convenței canadiene SFContario – foarte interesantă, organizatorii de evenimente F&SF de la noi ar putea învăța multe din cele scrise de Gurgu, pe de altă parte liniștitoare cronică, pentru că am văzut că nu sîntem mai altfel decît canadienii (cel puțin), adică sfaturile date de marii scriitori începătorilor sînt cam aceleași care circulă și pe la noi, iar micile și gratuitele răutăți de cenaclu pe care le cunoaștem sînt aceleași pe tot pămîntul.
În general însă, cum spuneam, senzația e de organism letragic, de job făcut din inerție. Cum alte reviste n-au mai fost – Helion și Gazeta SF apar, de obicei, după 15 ale lunii – să facem o plimbare prin site-urile și blogurile care aparțin autorilor, traducătorilor și fanilor F&SF.
Două aniversări avem, prima – și e chiar prima! – a Moshului SF (moshulsf.wordpress.com), blogul lui Ștefan Ghidoveanu, apărut pe internet la 2 decembrie 2010. Acest decembrie începe bine, cu o veste bună pentru amatorii de SF: Cristina și Ștefan Ghidoveanu au terminat traducerea romanului Anathem, de Neal Stephenson. Romanul va apărea la Editura Leda.
Cea de-a doua aniversare – de doi ani, de astă dată – este a blogului Scifientland (scifientland.wordpress.com) al lui Mircea Coman. În primele zile ale acestei luni scriitorul Mircea Coman ne oferă obișnuita analiză lunară a prozelor scurte publicate pe internet în luna precedentă (sînt avute în vedere aparițiile în Nautilus, Helion, Gazeta SF, SFera și SRSFF). O surpriză oferită de Mircea Coman este sumarul unei antologii virtuale (deocamdată), care pune alături nume cunoscute ale sefeului românesc din anii ’80 și ’90 (Lucian-Vasile Szabo, Ladislau Daradici, Cristian-Mihail Teodorescu, Antuza Genescu) cu nume aflate în plină ascensiune (Aron Biro, Balin Feri, Ciprian Mitoceanu, Ioana Vișan, Adrian Buzdugan).
Ona Frantz publică pe proaspătul ei blog, Trei negre (onafrantz.wordpress.com) încă două fragmente din romanul la care lucrează.
Ciprian Mitoceanu scrie pe site-ul lui (mitoceanu.ro) despre Sabia magică, de Markus Sedgwick (Nemira, 2009, traducere de Silviu Genescu) și despre Piratica, vol.1, de Tanith Lee (Corint Junior, 2008, traducere de Adrian Deliu).
Oliviu Crâznic (oliviucraznic.wordpress.com) își continuă munca de promotor al literaturii F&SF&H, recomandînd cărți, site-uri, bloguri...
În Lumi paralele (www.lumiparalele.ro), site-ul păstorit de Viorel Pîrligras, acesta povestește (cu exemple!) despre o serie de stripuri creată de el prin anii ’80, apoi reactualizată în ’90: D’Acia. De văzut!
Pe site-ul Societății Române de Science Fiction și Fantasy (www.srsff.ro) un articol incitant, „Critica de Mall“, semnat de Victor Martin (dar și articolul, și comentariile rămîn într-o generalitate care, de fapt, nu spune mare lucru și nu rezolvă nimic) și finalizarea concursului de proză scurtă al lunii noiembrie, jurizat de Mircea Coman. Cea mai bună proză trimisă la concurs și publicată pe site-ul societății în luna noiembrie este „Tango“, de Vlad Darius Crăciun.
Fan SF (fansf.wordpress.com) publică o cronică la Divergent de Veronica Roth (Leda, 2011, trdaucere de Adrian Deliu) și două fragmente din romanul Călătorie în Capricia, de Mircea Opriță (Eagle, 2011).
Galileo Online (www.revista-galileo.ro) publică o recenzie la antologia AtelierKult. Povestri fantastice (Millennium Press, 2005), semnată de Antuza Genescu, și una la romanul Deathless, de Catherynne M. Valente (Tor Books, 2011) semnată de Tudor Ciocârlie. În rest, obișnuitele știri, dări de seamă, promoții.
În BookMag (www.elefant.ro/bookmag) Mircea Opriță scrie despre „Reflexe în oglinzi răsturnate“, avînd în vedere distopiile din sefeul românesc de dinainte de 1990, iar Liviu Radu scrie despre romanul Darul, de Kristin Cashore, primul volum din seria Cele șapte regate (RAO, 2011, traducere de Shauki Al-Gareeb).
Trebuie neapărat să consemnez și blogul scriitorului canadian Geff Fox (waggingthefox.blogspot.com), unde am găsit o recenzie la cartea lui Marian Coman, Fingers and Other Stories.
Dinspre edituri nu se aud prea multe zvonuri, fie își freacă mîinile de satisfacție, fie își plîng soarta după tîrgul Gaudeamus. La Nemira se lucrează sub presiunea miilor de fani care așteaptă Dansul dragonilor, cel de-al cincilea roman din seria Cîntec de gheață și foc, de George R.R. Martin.
Pe blogul editurii Leda sînt anunțate cîteva serii pentru fanii romanelor urban fantasy, paranornal romance etc. Printre ele seria Dark Hunter de Sherrilyn Kenyon.
La Millennium Books vor ajunge la tipar, săptămîna viitoare, Un spațiu periculos, de Kelley Eskridge (nuvelă nominalizată la Premiul Nebula în 2009, a doua apariție în colecția Novella, în traducerea Lorenei Lupu) și numărul 4 al revistei Galileo.
Eagle a anunțat lansarea celor patru volume noi (unii le-au văzut deja la Gaudeamus) pe 16 decembrie: Venus, antologie de Antuza Genescu, Mircea Opriță - Călătorie în Capricia, Liviu Radu - Chestionar pentru doamne care au fost secretarele unor bărbaţi foarte cumsecade, Mircea Liviu Goga – Insula pescărușilor. Nu mai e mult.
După cum se vede, nu s-au întîmplat foarte multe lucruri în prima săptămînă a lui decembrie, dar nici puține. Uneori sîntem nemulțumiți de puținul pe care-l avem, uitînd că acel puțin înseamnă totuși că existăm. Și că multul nu se face din nimic, se face din puțin.

