„O soţietate fără prinţipuri vasăzică că nu le are“, zicea nenea Iancu, şi bine le mai zicea! Pentru că degeaba încercăm noi să împărţim lumea în buni şi răi, în minciună şi adevăr, dacă nu stabilim nişte principii după care să recunoaştem ce e bun, ce e rău, ce e adevărat şi ce e fals. Lucrurile astea se cheamă criterii şi, înainte de a face sondaje, clasamente etc., e bine ca ele să fie definite.
În general gîlceava sefiştilor – atunci cînd e – vine, cred, tocmai din lipsa criteriilor definite şi anunţate. Şi de aici cîrcoteile, bănuielile de rea-voinţă, de atitudini partizane, de „şo pe el că nu-i de-ai noştri“.
Un exemplu de acţiune meritorie, dar care ar fi cîştigat în relevanţă şi ar fi înlăturat orice umbră de îndoială dacă ar fi avut astfel de criterii ca punct de plecare, este sondajul iniţiat de Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy în vederea stabilirii propunerilor României la Premiile Eurocon. Trecem peste partea în care ar trebui explicat de ce tocmai aceste propuneri vor fi „ale României“ şi nu cele ale timişorenilor, de pildă, despre care ştim că sînt şi ei interesaţi de participarea la Euroconul din acest an (nu se face referire la o înţelegere între cele două grupări) şi intrăm în cestiune.
Categoria CEL MAI BUN AUTOR. Ce vrea să însemne asta? Are o carte publicată în ultimii 5 ani? În ultimii 20? Are zece cărţi publicate? Este un scriitor important, a adus ceva nou în sefeul românesc? Poate fi relevant şi pentru Europa? A publicat volume în alte ţări? A fost publicat în antologii? L-a lăudat critica literară? L-a lăudat critica din fandom? Bloggerii? Este cel care a publicate cea mai bună carte din acest an? Din anul trecut?
Criteriile după care aş numi eu cel mai bun autor ar fi: să aibă cel puţin cinci cărţi publicate (după doar una sau două cărţi publicate mi se pare că un autor încă îşi caută drumul, publicul etc.), să aibă o notorietate cel puţin la nivelul României şi... ar mai putea fi ca, de pildă, să fie cît de cît tradus, cu o poveste, două, cu o carte... dar aici îi pierdem pe drum pe mai toţi eligibilii de pînă acum. Aş merge pe cîteva nume totuşi: Mircea Opriţă, Liviu Radu, Sebastian A. Corn.
Categoria CEA MAI BUNĂ EDITURĂ. Adică? Publică F&SF cu program? Publică autori români de F&SF cu program? Cu program, adică nu întîmplător, cînd şi cînd, eventual ca volume mainstream, pe care unii le consideră F&SF. A avut editura o activitate susţinută în editarea de cărţi F&SF, publicînd măcar cinci titluri pe an în ultimii doi, trei ani? A publicat în total, de la înfiinţare, mai mult de 30 de titluri F&SF?
Nemira a luat Premiul Eurocon în 1994, deci iese din discuţie. Voi fi acuzat iarăşi de una-alta, dar rămîn Tritonic (deşi nu mai e chiar atît de activă în domeniu) şi Milennium Press (cu toate că scoate jumătate cît Nemira, dar, oricum, mai multe decît alţii).
Categoria CEL MAI BUN ARTIST PLASTIC. Este cunoscut măcar sefimiii române (din toată ţara) prin expoziţiile avute, prin publicarea de benzi desenate în revistele şi almanahurile noastre, prin activitatea de ilustrator de coperte pentru cărţile F&SF publicate? Este cel care a avut cea mai bună lucrare prezentată publicului anul ăsta? Anul trecut?
Aici e greu, dar se poate avansa numele lui Alex Popescu (măcar copertele cărţilor lui Miéville şi Peter F. Hamilton tot sînt cunoscute).
CEL MAI BUN PROMOTOR. A făcut omul ceva pentru mai buna cunoaştere şi dezvoltare a literaturii F&SF în România? A inventat/ condus reviste în care a publicat autori români de F&SF? A fost coordonator de colecţii de F&SF ale unor edituri, aducînd în faţa publicului nume noi? Inclusiv români? A iniţiat cenacluri, fanzine, suplimente, alte publicaţii, a contribuit în vreun fel la apariţia lor? A organizat evenimente legate de F&SF? Deşi nu s-au produs criterii, s-a lăsat să se înţeleagă că promotor=organizator. Nu-mi pare acelaşi lucru, dar orice precizare e binevenită, cîtă vreme ne ajută să definim categoria. E greu. Să zicem Cristian Tamaş, pentru implicarea în activitatea SRSFF, pentru că e şeful cenaclului ProspectArt, pentru blogul Cultural SF and Movie Learnings.
CEL MAI BUN TRADUCĂTOR. Adică? Cel care reuşeşte să traducă cel mai bine, mai bine decît ceilalţi traducători? Cel care a tradus cărţi grele? Cel care a tradus multe? Cel care a avut cea mai bună traducere anul ăsta? Anul trecut?
Cred că dacă trebuie să alegem un nume, un singur nume, acesta nu poate fi decît Mihai-Dan Pavelescu.
Chiar dacă s-a sărit peste categoria REVISTE, să încercăm să găsim nişte criterii totuşi. Are cel puţin un an vechime? Au apărut măcar trei numere în ultimele douăsprezece luni? Are ISSN? Sînt eligibile şi revistele electronice?
Zic Nautilus, chiar dacă apare electronic, dar are 30 de apariţii în ultimele 30 de luni. La ora asta e singura revistă care are mai mult de trei numere apărute în ultimul an.
La Eurocon, unul dintre premii (pentru care SRSFF îşi rezervă dreptul de a numi pe cine crede de cuviinţă) este PREMIUL DE ÎNCURAJARE care, da, în limba română sună cu muuulte înţelesuri. Poate cineva, cîndva, îi va determina pe factorii de decizie să-i schimbe titulatura în... să zicem... PREMIUL PENTRU TINERI SCRIITORI. Aici eu cred că ar trebui propus un scriitor aflat la primul volum publicat, care s-a bucurat de succes printre fanii români, scriitor pentru care acest premiu să fie un îndemn în a continua să scrie, să publice. Fără discuţie l-aş propune pentru acest premiu pe Doru Stoica. Poate asta îl va determina să uite afirmaţia „Între bariere este tot ce am avut de spus ca scriitor“.
Am încercat pînă aici să arăt că sînt multe criterii după care se poate stabili eligibilitatea unor nume pentru o categorie sau alta. Am vorbit iarăşi despre premii, pentru că mi se par exemplul cel mai potrivit pentru a pune problema criteriilor.
Eu cred că numai nişte criterii bine definite pot face ordine, pot să înlăture suspiciunile, reaua-voinţă, subiectivismele etc. şi pot da unei iniţiative prestigiul de care are nevoie pentru a se bucura de succes.

