Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2005   |   Iulie   |   Numarul 278   |   FANTASY &SCIENCE FICTION. Despre receptare

FANTASY &SCIENCE FICTION. Despre receptare

Autor: Michael HAULICĂ | Categoria: Rubrici | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Scriitorii vor sa fie cititi de publicul caruia i se adreseaza si laudati de critici. Indiferent daca recunosc asta sau nu. Indiferent daca scriu cu fata catre cititor sau intorsi cu totul spre ei insisi. De la debutanti la autorii in plina glorie.
Autorii de SF nu fac nici ei exceptie. Traim intr-o perioada in care au avut loc schimbari in modul de abordare a „temelor si motivelor SF“ – inclusiv la nivel stilistic –, lucru observabil nu numai in scrierile autohtone, dar si in ceea ce se publica in prezent pe piata anglo-saxona. Ceea ce, pentru mine, este un semn bun, este un semn ca autorii romani nu sint straini de modul de a gindi al omului contemporan, si asta trece dincolo de dogmele genurilor literare, de clisee.

Aceste schimbari au facut ca autorii nostri sa se situeze atit in marginea SF-ului (scrierile lor nu sint destul de „SF“ pentru unii), cit si in marginea main-stream-ului (SF-ul este paraliteratura). Fenomenul a fost tratat pe larg intr-un articol publicat de Ona Frantz in Monitorul de Bucuresti, in urma cu vreo doi-trei ani.
In acest context am pus doua intrebari legate de receptarea lor citorva scriitori despre care am scris sau voi scrie in aceasta rubrica.
Ce impact au avut textele/cartile tale de pina acum? Esti multumit de primirea criticii si a publicului?

Marian Coman: Din pacate, multa vreme nu m-am luat destul de in serios. Am crezut mereu in destinul meu de scriitor, insa n-am avut curaj, mult timp, sa defilez cu povestirile mele, sa le trimit la concursuri, sa le public, sa vorbesc despre ele. Cind am inceput sa iau premii cu textele scrise in urma cu 6 – 7 ani, cind au fost incluse in antologii alaturi de texte ale unor autori din mainstream, mi-am dat seama ca am fost un pic prea exigent cu mine. Acum mi-e frica sa nu pic in extrema cealalta si sa cred, cumva, ca tot ce scriu e foarte bun. M-am bucurat de citeva cuvinte in Romania literara, am fost mereu imbratisat de scriitorii si criticii din fandom, in ultimii ani am luat premii peste tot pe unde se putea lua, insa niciodata nu este suficient.
Doru Stoica: Nici un impact asupra altor medii decit asupra grupului de tineri scriitori de asa-zis SF. Partea grupului care se ocupa si cu critica a avut o opinie pozitiva. Nu am un feed-back din partea publicului si nici nu ma astept sa il am atita vreme cit nu mi-am propus sa vind povestile si nu am facut nimic pentru asta (desi visez la asta, ca orice alt scriitor).
Liviu Radu: Impactul cartilor mele? Prea redus. Am fost surprins descoperind in iarna asta, la lansarea ultimului volum, ca exista oameni care aveau toate volumele mele si doreau sa ma cunoasca. Critica m-a ignorat (cu exceptia lui Mircea Oprita), iar o parte a fandomului nu-i prea entuziasmata de ceea ce scriu.

Florin Pitea: Impactul a fost modest, deocamdata. Publicul meu cititor se reduce la citeva sute de persoane. Aproximativ doua cincimi dintre persoanele care mi-au citit cartile si care mi-au spus parerea lor despre ele le-au parcurs de cel putin doua ori. Recenziile care au aparut pina acum despre Necropolis si An/Organic au fost pozitive, si mi-a facut placere sa le citesc.
Dan Dobos: Cred sincer ca literatura SF este in primul rind una care functioneaza numai daca este legitimata de gestul elementar al amatorilor de gen care iti cumpara cartile. Cu alte cuvinte, eu plasez intotdeauna aprecierea publicului inaintea aprecierilor criticilor. Sint multumit de impactul pe care romanele mele l-au avut asupra publicului si sint sigur ca, odata implinita aceasta conditie, si critica va aprecia ceea ce este de apreciat, daca este de apreciat, in ceea ce scriu.

Ce ti-ai dori in plus, ca lucrurile sa mearga mai bine (pentru ca intotdeauna este loc de mai bine)? Ce ti-ai dori din partea editorilor? Ti-ai dori ceva si din partea cititorilor?
M.C.: Chiar nu stiu. As spune ca mi-as dori sa dispara etichetarile. Insa pina acum, nu am simtit ca pe un stigmat faptul ca am debutat in SF, asa cum stiu ca au patit alti autori care au incercat sa patrunda in mainstream. Dar poate ca cei din mainstream nu au stiut de unde vin. Din partea cititorilor... mi-as dori sa fie mai multi.
D.S.: Din partea editorilor nu astept prea mult. Mi-as dori sa isi intinda antenele un pic mai mult si sa ii ajute/impulsioneze pe lenesii ca mine. In rest nu am nimic sa le reprosez pentru ca stiu ca eu nu am facut nimic deosebit ca sa le stirnesc interesul. In momentul in care as avea produsul final si ar avea calitate nu ma indoiesc ca editorii s-ar arata interesati. Din partea cititorilor, contez pe mintea deschisa a romanului: cind vad o carte pe taraba, sa o rasfoiasca si sa o cumpere daca suna bine, indiferent daca e scrisa de un autor strain sau roman, fara sa se lase influentati de moda.
L.R.: Pentru ca lucrurile sa mearga mai bine ar trebui sa fiu in stare sa lucrez mai mult. Daca as finaliza tot ce-am inceput, as multumi o parte mai mare a publicului.

F.P.: Din partea editorului meu, dr. Cristian Carstoiu, nu am ce sa-mi doresc mai mult, pentru ca s-a purtat nemaipomenit de frumos cu mine si cu cartile mele. Din partea cititorilor care au agreat cartile mele mi-as dori un singur lucru: sa le povesteasca despre ele prietenilor si rudelor lor – macar la 15-20 de persoane fiecare...
D.D.: Mi-as dori o schimbare de mentalitate la doua niveluri. Pe de o parte, as vrea ca scriitorii sa accepte ca scriu SF fiindca nu se pot manifesta cu aceeasi forta in mainstream si sa accepte senin si consecintele care decurg din acest gest in actualul context cultural romanesc. Ar fi frumos ca marii critici sa ne dea atentie, dar e pagubos sa ne iluzionam ca altceva in afara unui fabulos succes de piata ii va face sa-si intoarca privirea spre SF.
Pe de alta parte, independent de destinul literaturii SF, mi-as mai dori ca „literatura filologilor“, cea incapabila de a spune povesti, sa fie trimisa de public si de critici in rolul marginal pe care il are in alte culturi, ceva mai potente decit a noastra. Nu in ultimul rind, mi-as mai dori ca scriitorii SF sa-si cunoasca mai bine publicul tinta.

 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Educaţia – o piatră de încercare
Cele mai recente comentarii
Si eu m-am lamurit...
Plagiatul este emanatia bibliotecilor neglijate
Doua raspunsuri
Mecanica socială
tot despre Nicusor Dan
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire