OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Fiecare om are o valiza cu amintiri, cu momente pe care vrea sa le stringa si sa le poarte cu el toata viata. intilnirea cu Ellen Datlow la Eurocon-ul de anul trecut de la Kiev este, pentru mine, unul dintre aceste momente.
Am aflat de mult despre existenta lui Ellen Datlow, unul dintre cei mai buni (respectati, premiati etc.) editori de F&F din lume. Alaturi de Gardner Dozois, Ellen Datlow este nelipsita din lista nominalizarilor la premiile Hugo, categoria best editor, si an de an antologiile ei se bucura de aprecierea publicului si a profesionistilor in domeniu.

Activitatea ei la Omni, apoi la SciFi.com, antologiile ei au facut-o unul dintre acei putini oameni care stabilesc cursul evenimentelor, trend-ul – cum se zice. Orice scriitor din zona SF – fantasy – horror isi doreste sa fie cuprins intr-o antologie de-ale ei. Putini scriitori importanti nu au macar o povestire publicata de Ellen Datlow in revistele si antologiile ei.
intre 1981 si 1998 a fost editor al revistei Omni (apoi Omni online) in care i-a publicat, printre altii, pe William Gibson, Pat Cadigan, Dan Simmons, Clive Barker, Stephen King, William Burroughs, Ursula K. Le Guin, Joyce Carol Oates, Peter Straub. in perioada 1998-1999 a fost editor pentru Event Horizon, si a publicat aici The Specialist’s Hat de Kelly Link, cea de-a doua povestire aparuta online care a cistigat World Fantasy (prima a fost Radio Waves de Michael Swanwick, publicata, de asemenea, de Ellen, in Omni Online). in 1989 a cistigat primul premiu World Fantasy pentru antologia The Year Best Fantasy: First Annual Collection (editata impreuna cu Terri Windling). De atunci a publicat trezeci si noua de antologii, a acumulat sapte premii World Fantasy, trei premii Hugo (doua pentru best professional editor, in 2002 si 2005), trei Locus (doua la categoria best editor, in 2005 si 2006), doua Bram Stoker si unul International Horror Guild.
Pentru antologia The Year’s Best Fantasy and Horror: Seventeenth Annual Collection (editata impreuna cu Kelly Link si Gavin J. Grant) a primit Premiul Bram Stoker in 2005, iar pentru urmatorul volum din serie a cistigat Premiul Locus in 2006.

Amintirile si bucuriile vin de se leaga: ieri am primit o lada cu carti de la Jeff VanderMeer, si printre ele se afla si aceasta a optsprezecea antologie The Year’s Best Fantasy and Horror, un tom impresionant, de 480 de pagini, trade paperback. Printre autorii prezenti in aceasta se numara si citiva cunoscuti deja cititorului roman: China Miéville, Chuck Palahniuk, Joyce Carol Oates, Alice Hoffman, sau altii pe care, in curind, ii va cunoaste: Peter Straub, Jeffrey Ford, Elizabeth Hand, Margo Lanagan, Gregory Maguire.
Pentru noi, europenii (mai ales cei din est), vestea ca Ellen Datlow venea la un Eurocon (inca o data: mai ales in est), ca invitat de onoare, era un motiv in plus sa vrem sa fim acolo. Cel putin pentru mine a fost. Am avut ocazia sa cunosc ceea ce se cheama „o legenda vie“ a sefeului mondial. Cu atit mai mult cu cit nu era vorba despre un scriitor. Cu atit mai mult cu cit era vorba despre cineva care a facut ca si editorul sa fie vedeta.

Si am avut ocazia sa vad asta la momentul pe care gazdele i l-au dedicat. in paralel cu conventia europeana de SF, s-a desfasurat in aceleasi spatii un tirg de carte, ocazie cu care una dintre editurile din Ucraina a lansat pe piata o antologie de Ellen Datlow. Nu mi-am imaginat vreodata ca se poate stringe atita lume la o lansare la care vedeta nu e un scriitor, ci un editor. Cred ca atunci am invatat ca editorul nu este un personaj care sta obligatoriu in umbra, pe care nu-l baga nimeni in seama si nu-si aminteste nimeni de numele lui. Atunci am invatat ca editorul este un personaj important, ca multa lume vrea sa-l cunoasca, multi vor autografe de la el. Nu am autograf de la Ellen, nu sint genul care umbla dupa autografe – dar recunosc ca am acasa vreo doua rafturi de carti semnate de autorii lor si mi-e tare drag de ele. E drept ca nici n-am avut pe ce sa iau autograf.

Acum am. Nu stiu cind am s-o mai intilnesc pe Ellen, poate la toamna, la Worldcon, la Yokohama (daca sint sanatos, daca am bani sa ajung acolo, daca si daca). Dar mi-ar placea sa am un autograf, mai ales ca acum am si pe ce sa-l iau, mai ales ca acum ne si cunoastem, am stat de vorba la Kiev in citeva rinduri, eu povestindu-i despre colectia pe care tocmai o infiintasem, ea dindu-mi citeva sfaturi, sugerindu-mi citiva autori, confirmindu-mi alegerile pe care deja le facusem, lucru pe care avea sa-l faca in vara si Jeff VanderMeer, un alt editor de antologii premiate cu World Fantasy.
Au fost cele doua intilniri foarte importante pentru mine, ca editor incepator, intilniri care m-au incurajat sa continuu pe linia pe care incepusem. Au fost doua intilniri care m-au facut sa-mi fie dragi nu doar cartile, nu doar autorii, dar si cei care sint responsabili de aparitia acestor carti, editorii.

Scriam cindva ca atunci cind vom reusi sa avem din nou o conventie nationala, cind vom reusi sa impunem niste premii nationale, bine ar fi sa avem un premiu si pentru editori, pentru ca munca lor face ca aceste carti sa existe in rafturile bibliotecilor, munca lor ne face pe noi, fanii, sa avem ai cui fani sa fim. De multe ori, doar munca lor, pasiunea, incrincenarea cu care refuza sa creada ca totul este pierdut au dus lucrurile mai departe.
Si pentru ca saptamina trecuta am vorbit doar de editorii romani care s-au facut remarcati prin activitatea la edituri, merita sa-i pomenesc si pe cei care au dus greul revistelor in perioada de dupa 1990: Cornel Secu si Florin Leodor Danila la Timisoara, George Ceausu, Dan Dobos si Vlad Fringhiu la Iasi, Marian Coman la Galati si Braila, Mircea Carbunaru la Braila, Aurel Carasel, Viorel Pirligras, Dodo Nita si Marian Mirescu la Craiova, Catalin Badea-Gheracostea la Brasov, Catalin Ionescu la Ploiesti, Györfi-Deák György la Jibou, Dan Popescu la Piatra Neamt, Adian Banuta si Ionut Banuta la Bucuresti. Sper ca nu sint prea multi cei pe care i-am uitat.