Nr. 540 din 03.09.2010

Biblioteca observator cultural
Istorie recentă
Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Eseu
Arte
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Cristian CERCEL
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2009   |   Iunie   |   Numarul 478   |   FANTASY &SCIENCE FICTION. E greu să publici SF?

FANTASY &SCIENCE FICTION. E greu să publici SF?

Autor: Michael HAULICĂ | Categoria: Rubrici | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text

O întrebare grea, care naşte, la rîndul ei, o mulţime de alte întrebări: cum se face o colecţie SF? Cum se aleg cărţile? După ce criterii? Ce primează: calitatea literară sau potenţialul comercial?

Există o sumedenie de motive pentru a porni o colecţie de cărţi SF. Dar unul dintre ele este indispensabil pentru ca acea colecţie să aibă viaţă lungă sau să continue măcar atît cît să pătrundă în conştiinţa cititorilor: editorul trebuie să aibă drag de SF. Prin „editor“ înţeleg aici ceea ce anglo-saxonii numesc publisher. Adică bossul, patronul, cel care dă banii. Dacă pasiunea pentru SF lipseşte, colecţia riscă – la primul sau la al doilea eşec financiar – să dispară. În fond, editura este o societate comercială, trebuie să aducă profit şi ea, profitul fiind, în general, raţiunea de a exista şi pentru edituri. Am văzut, de-a lungul anilor, colecţii care au dispărut după cîteva volume: „Galeria fantastică“ de la Leda (Grupul Corint) ori „Fahrenheit“ de la RAO. Nu ştiu cîtă pasiune a însufleţit conducerea editurii, dar parcă prea repede s-au stins acele colecţii. E drept că numai pasiunea nu este de ajuns. Şi avem exemple de edituri specializate, să zicem, în domeniul F&SF, care au dispărut: Pygmalion, Cristian...
 
Exemple de edituri care au înfiinţat colecţii de SF ce au rezistat pe piaţă mai mult de doi ani şi în care hotărîtoare a fost pasiunea pentru SF a publisher-ului sînt, fără îndoială, Nemira (colecţia „Nautilus“), Valentin Nicolau fiind un vechi fan SF, implicat şi cunoscut şi în fandom, sau Tritonic (colecţia „fiction.ro“, transformată mai apoi în colecţiile „SF“, „Fantasy“ şi „Horror“), unde Bogdan Hrib a înfiinţat colecţia tot din pasiune pentru SF. Tot aici trebuie amintite şi editurile Bastion din Timişoara, Cornel Secu fiind, din nou, unul dintre cei mai cunoscuţi fani şi organizatori de evenimente din fandom, şi Milennium Press din Satu Mare, care îi are la conducere pe Bogdan-Tudor Bucheru şi pe Horia Nicola Ursu, doi scriitori şi comentatori ai fenomenului, implicaţi mai mult în SF – primul, prin „păstorirea“ cenaclului virtual AtelierKult.com, al doilea, prin publicarea, între 1998 şi 2002, a revistei Ficţiuni şi prin coordonarea altor colecţii, precum „Fahrenheit“ (RAO) sau „Imago“ (Dacia). Cred că pasiunea pentru SF a acestor conducători de editură a fost hotărîtoare pentru viaţa colecţiilor de gen, care sînt, la ora actuală, cele mai căutate de fanii SF.
 

Ziceam mai devreme că numai pasiunea, de multe ori, nu este suficientă. Fiind vorba, la urma urmei, despre o activitate „de piaţă“, pasiunea editorului trebuie secondată de echipa care se ocupă efectiv de colecţia SF. Nemira a avut norocul (sau ştiinţa?) atragerii celor mai buni redactori-coordonatori de colecţii SF pe care-i avem la ora actuală: Ştefan Ghidoveanu, care a pornit colecţia „Nautilus“, şi Mihai-Dan Pavelescu, actualul coordonator. Pentru nici unul dintre ei nu a fost singura experienţă de acest fel: Ghidoveanu a coordonat colecţiile „Cyborg“ de la Pygmalion şi „Fahrenheit“ de la RAO, iar Pavelescu a coordonat, în anii ’90, colecţia de SF de la Teora, trecînd şi pe la Pygmalion. Un caz aparte este Horia Nicola Ursu, care se ocupă singur de politica editorială a propriei edituri.

Aşa că putem avea o primă concluzie: o colecţie SF se face cu pasiune şi cu oameni pregătiţi, cu gust şi cu... fler, pînă la urmă. Pentru că...
 

Cum se aleg cărţile? Oferta este imensă. Dacă la începutul anilor ’90 totul era de recuperat, de la marii clasici la vîrfurile de lance ale acelui prezent, ajungea să ştii care sînt cărţile celebre, cărţile premiate cu Hugo sau cu Nebula, şi succesul era garantat. Cititorul însetat de SF-ul pe care de-abia îl mirosise puţin prin almanahurile Anticipaţia era gata să cumpere orice purta sigla SF. Apoi, totul s-a complicat. În aproape douăzeci de ani s-a cam publicat ce era de recuperat – deşi mai sînt lucruri nepublicate încă –, dar, în mare, autorii importanţi au apărut în româneşte, iar multe dintre cărţile premiate cu Hugo şi cu Nebula au apărut şi ele. Cu ce mai poţi lua ochii fanului SF? Ce cărţi aleg coordonatorii de colecţii acum?

Tritonic s-a axat pe noutăţi, publicînd cărţi apărute în original după anul 2000. A fost un risc, pentru că nu e tocmai uşor să arunci pe piaţă autori necunoscuţi, să atragi cititorii spre tendinţele mai noi din SF-ul mondial. Aşa cum un risc – oricît de neplăcut sună asta – a fost (şi încă este) să publici autori români. Tritonic şi-a asumat toate aceste riscuri şi se pare că a reuşit să impună o colecţie.
 

Nemira s-a axat de la început pe un SF clasic („adevăratul SF“, ar zice mulţi fani), ilustrat de autori cu un bun renume în lume, autori aşteptaţi de către cititori cu braţele deschise. Sînt noii clasici ai SF-ului mondial, iar programul editorial al colecţiei „Nautilus“ nu se dezminte, rămîne constant, şi constantă e şi aprecierea cititorilor.

Millennium Press publică volume care surprind prin calitatea lor literară, editorul neurmărind SF-ul cu orice chip, dar nerefuzînd, la fel de surprinzător, nici succesele comerciale de aiurea (amintesc aici continuările la seria Dune, bestseller şi în librăriile româneşti). O bilă albă pentru atenţia pe care editorul o acordă autorilor români, fie prin volume proprii, fie prin antologii în care sînt cuprinşi, pe lîngă autori străini, şi cei autohtoni.

Meritorie este prestaţia Editurii Bastion, care are o întreagă colecţie dedicată autorilor români. Nu se pune problema succesului de piaţă, editura neavînd, de altminteri, nici distribuţie grozavă. Dar, cum ziceam, pasiunea poate mişca lucrurile din loc.
 

Aşadar, ce primează la aceste cărţi? Calitatea literară? Potenţialul comercial? După această trecere în revistă aş zice că şi una, şi alta. Orice carte care corespunde numai unuia dintre criterii e publicată pe riscul editorului. Şi nu se riscă decît banii sau un anume prestigiu...

Deci, e greu să publici SF? Nu ştiu dacă e greu sau nu. Dar, cu pasiune şi cu muncă, se poate publica. Şi, pînă la urmă, doar asta contează: ce se vede, rezultatul. Restul – chinul, lupta, talentul, flerul, norocul – e doar partea nevăzută.



 
 
 
Cele mai citite articole
BIFURCAŢII. O prostie
Artistule, lasă figurile!
Umbrele trecutului. Colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea (II)
Iluziile revizionismului est-etic (II)
O istorie a iraţionalităţii umane
Cele mai comentate articole
Irakul, Afganistanul şi Românistanul
O istorie a iraţionalităţii umane
BIFURCAŢII. O prostie
Cele mai recente comentarii
In sfarsit...
irelevant
Adrian marino
 
Parteneri observator cultural
International Experimental Engraving Biennial festivalul artelor bucuresti vreaubilet ro Infocarte bookiseala.ro Radio România Actualităţi Dana Art Gallery
 
Modernism Liternet Libertas Publishing Editura Compania Corporate Image Institutul Cultural Roman Teatrul Tineretului din Piatra Neamt
 
Regizor Caut Piesa Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio Romania Cultural Radio Romania Muzical Astra Film
   Pariuri Sportive..    Bonus Bet365..    Casa Pariurilor..