FANTASY &SCIENCE FICTION. Literatura F&F în România

Autor: Michael HAULICĂ | Categoria: Rubrici | 5 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

Cu ceva vreme în urmă am lansat o serie de întrebări unor scriitori, traducători, editori, fani, intenţionînd să fac o anchetă despre literatura F&SF din România. Aveam în vedere editurile, revistele, autorii români... Şi prima întrebare, referitoare la edituri şi la politica editorială, suna aşa:

„De vreo doi, trei ani se observă un reviriment pe piaţa editorială F&SF de la noi. Nemira a revenit pe drumul cel bun, Tritonic s-a lansat cu avînt în domeniu, au apărut edituri noi (Millennium Press, Alexandria, Bastion), literatura de gen pentru copii şi pentru adolescenţi a năpădit librăriile (prin Corint Junior, Nemi, RAO, Egmont), alte edituri – dintre cele mari – mai scapă cîte un F&SF (Polirom, Cartea Românească, Humanitas, RAO). Cum aţi caracteriza peisajul editorial actual? Se poate vorbi de o politică editorială coerentă în ceea ce priveşte literatura F&SF?“.

Bogdan Hrib (scriitor, editor): Eu cred cu tărie că Nemira şi Tritonic au programe serioase în F&SF, uneori poate nu sînt coerente, dar lucrurile se mai schimbă şi din mers. Şi cred că vor deveni din ce în ce mai clare pe măsură ce autorii se vor împărţi între editori. Cred că şi Humanitas, şi RAO vor încerca să vină tare din urmă. Maturitatea pieţei F&SF este încă departe, eu estimez acel moment pentru vara lui 2010.

Mihai Dan Pavelescu (traducător, editor): Domeniul editorial în F&SF pare a urma, de-a lungul timpului, o sinusoidă neregulată, în care nu am sesizat multe strategii „coerente“.

Cătălin Badea-Gheracostea (critic, editor): Nu există o politică editorială, ci o voinţă editorială coerentă. Lista de edituri de mai sus este doar asta, o listă, ceea ce ar fi de luat în seamă sînt editorii propriu-zişi. Indiferent de capacitatea lor financiară, toţi vor să cucerească piaţa, fiind cu atît mai interesant cu cît editorii „mici“ îşi asumă riscurile cele mai mari, respectiv de a publica şi chiar de a contribui la debutul unor români. Pe termen lung, cred că ei au dreptate, pentru că un public matur întîi „se“ citeşte, citeşte adică literatura limbii sale, apoi străinii şi literatura lor. Publicul român este matur în consum, imatur în a-şi cunoaşte locul – un complex de inferioritate, cred. De unde şi faptul că un cititor român încă alege un autor străin înaintea unuia român.

Laurenţiu Nistorescu (scriitor): Nu m-aş grăbi s-o definesc astfel. Cred că, deocamdată, editurile româneşti abia îşi identifică poziţia pe piaţă şi în peisajul cultural – politicile editoriale coerente necesită mai mult decît simpla cochetare cu un gen, din considerente exterioare acestuia. Totuşi, cîţiva paşi buni se fac: avem edituri relativ specializate, care-şi etalează intenţiile prin colecţii şi care au început să-şi profesionalizeze relaţiile cu autorii, dar şi formele de captare a feedbackului dinspre public. Nu avem însă, spre exemplu, un Tîrg de carte F&SF care să „măsoare“ această stare de lucruri.

Marian Coman (scriitor): Cred, în primul rînd, că în ultimii ani au fost mai mulţi bani. Mai mulţi bani în buzunarele cititorilor. Mai cred că a apărut o nouă generaţie de cititori, lipsită de prejudecăţile vechii generaţii. Cred, de asemenea, că literatura SF a scăpat de eticheta de la sfîrşitul anilor ’90, aceea că ar fi „mironovistă“, şi că e pe cale să scape şi de o mai veche etichetă, aceea că vorbeşte despre „roboţei şi omuleţi verzi“. Prin urmare, s-a făcut un pas către normalitate. Pe o piaţă ceva mai sănătoasă şi în creştere, era firesc să vedem o repoziţionare a editurilor, o realiniere la un nou start. Tonul l-a dat relansarea Editurii Tritonic, cu o atitudine curajoasă şi în ceea ce priveşte formatul volumelor, dar mai ales în alegerea autorilor, nume necunoscute în România, care sînt însă noi staruri în spaţiul anglo-saxon. Nu ştiu cum s-au vîndut Miéville şi Vandermeer, dar sînt convins că Gaiman a fost un pariu cîştigat, cum tot cîştigat a fost şi pariul pe care Millennium Press l-a pus cînd a publicat noile volume din Dune. Cel mai curajos pariu mi se pare însă promovarea literaturii române de gen.

Bebe Ionescu (fan): Da, există schimbări notabile. Nu s-ar putea face comparaţie cu perioada 1998-2004. Editurile specializate în F&SF se dezvoltă, îşi măresc portofoliul. Apar edituri noi în provincie, există deja o concurenţă. Politica editorială? Coerentă, vizibilă, fiecare editură şi-a stabilit targetul (autori de publicat, cititori fideli).

Nicu Voicu (fan): Consider că peisajul editorial s-a îmbunătăţit semnificativ. Politica editorială, deşi incoerentă, în ultimul timp se îndreaptă spre normal.

Mugur Cornilă (proprietar de librărie virtuală, specializată în F&SF): Impresia mea este că nu se mai poate vorbi, în acest moment, de nici o politică editorială coerentă în domeniul care ne interesează. Nu de genul aceleia pe care, în anii ’90, Valentin Nicolau a implementat-o pentru Colecţia „Nautilus“ la Nemira. Da, sînt edituri care şi-au continuat cu succes, dar oarecum din inerţie, participarea în acest domeniu (Nemira), şi-au consolidat în ultima vreme o oarecare poziţie pe piaţă (Tritonic sau Corint Junior) ori au în intenţie să devină un reper pentru fani (cum doreşte Cornel Secu pentru Editura Bastion de la Timişoara).

Cam astea au fost răspunsurile. O parte dintre ele.

Politica editorială este o politică de firmă şi există (sau nu) prin cazuri particulare. Trei mi se par direcţiile care pot fi depistate: aceea a recuperării cărţilor valoroase apărute de-a lungul timpului (şi aici nominalizez, în primul rînd, Nemira, care a adus pe piaţă cărţi de George R.R. Martin, Vernor Vinge, Orson Scott Card etc., dar şi Corint, cu defuncta Colecţie „Galeria fantastică“, în care au apărut cîţiva pionieri ai SF-ului mondial), noutăţile (şi aici menţionez Tritonic, care chiar are o politică editorială axată pe noutăţi – China Miéville, Neil Gaiman, Brandon Sanderson, R. Scott Bakker, Jeff VanderMeer, K.J. Bishop etc.), a treia direcţie fiind aceea a loviturilor de piaţă date prin publicarea de bestselleruri internaţionale (RAO, cu Susanna Clarke, Elizabeth Kostova, Robert Jordan, sau Egmont, prin cărţile despre Harry Potter).

Recomanda articolul prin:

Comentarii utilizatori

Literatura F&F in RomaniaDark Wolf - Vineri, 17 Octombrie 2008, 13:27

Foarte interesant articol, dar din pacate dureros (pentru mine cel putin).
Din pacate domeniul acesta se misca foarte greu, mi se pare ca intotdeauna s-a miscat greu. Imi vine si mai greu cand ma gandesc ca genul meu preferat, Fantasy, continua sa fie in general neglijat. Cu toate ca ofera tot atat de multe oportunitati ca si SF, daca nu chiar mai multe, desi aici as putea fi mult prea subiectiv. Ma bucur ca George R.R. Martin, Robert Jordan si Steven Erikson sunt tradusi si la noi, dar ritmul de aparitie a acestor romane este dureros de incet. Si chiat daca unele edituri incearca sa implementeze acest gen si la noi, din pacate ele par axate doar spre autorii si romanele mai noi. Mi-ar placea foarte mult sa vad si opere publicate cu mult timp in urma. Din pacate nu cred ca aceasta dorinta a mea va fi indeplinita prea curand.

despre ritmul in care se fac traducerileBogdan Suceava - Vineri, 17 Octombrie 2008, 18:42

In legatura cu postarea precedenta, de vineri, 17 octombrie: Am avut acelasi sentiment la inceputul anilor '90, ca am nevoie si vreau neaparat anumite carti si ca ritmul in care se fac traducerile in romana nu mi le ofera. Din fericire, pentru multi autori importanti, situatia s-a schimbat mult, si s-a schimbat in bine: uneori sunt tradusi foarte repede in romana. Meritul e al editurilor care au achizitionat drepturile si se misca bine. Solutia pe care am gasit-o atunci, acum aproape doua decenii, a fost sa invat cat de bine pot cateva limbi straine si sa fac rost de cartile respective in original de la diverse biblioteci. Cu trei permise la biblioteci mari - am gasit tot ce imi trebuia. Dupa 1996 - chiar ca am gasit tot ce doream, si paradisul a inceput sa arate asa:
http://www2.lib.msu.edu/

Literatura F& in Romaniakyodnb - Vineri, 17 Octombrie 2008, 20:09

daca ar scoate si ceva paperback-uri la preturi accesibile probabil as avea mai multe carti de la Rao in biblioteca, insa trebuie sa recunosc daca alta ar fi fost situatia mea financiara probabil nu as fi carcotit atat...
si Darkwolf are dreptate, fantasy-ul e un gen cam neglijat si eu as mai adauga si horror-ul, insa toamna asta se mai misca motorasele cat de cat, asa ca poate viitorul nu e chiar asa de sumbru

discutia e despre piata de carteBogdan Suceava - Sambata, 18 Octombrie 2008, 08:37

Paperbackurile la preturi accesibile au sens pe segmente de piata ceva mai mari si pe tiraje de cateva mii. Stiti cumva (cu statistici clare, nu cu metafore ale birourilor de public relations) care e dimensiunea pietei de carte pe segmentul F &SF in Romania? Si tot aici: care e tirajul maxim care se poate obtine, cate editii s-au realizat? Eu nu am vazut statistici de acest fel...