Dar să luăm pe rînd cele şase romane şi să vedem ce e cu ele şi unde s-ar potrivi în peisajul editorial românesc.
The Windup Girl de Paolo Bacigalupi. O Thailandă viitoare, într-o lume în care totul se învîrte în jurul caloriilor, de la hrană la energie, o lume în care biotehnologiile au înlocuit orice alte tehnlogii şi în care trăieşte Emiko, o fată de tip nou (sau reprezentantă a Omului Nou, posibil treapta următoare în evoluţia umană), care vrea să trăiască altfel. Recenziile au scos în evidenţă complexitatea personajelor şi a poveştii în sine, i s-a lăudat scriitura şi i s-au reproşat unele scene de violenţă şi sex. S-a mai spus că este unul dintre cele mai bune romane publicate, în ultima vreme, de un autor aflat la primul său roman. Iar Lev Grossman a zis că este cyberpunk fără calculatoare.
Cărei edituri româneşti i s-ar potrivi The Windup Girl? De la Nemira la Leda, de la Millennium Press la Humanitas Fiction şi Polirom, oricare l-ar putea publica şi ar fi pe gustul publicului propriu.
Boneshaker de Cherie Priest. În vremea Războiului Civil, goana după aur. Pe de-o parte, americanii, pe de alta, ruşii, care l-au angajat pe inventatorul Levitivcus Blue, din Seattle, să creeze o maşină care să străpungă solul îngheţat al Alaskăi. Aceasta va fi „Boneshaker“, iar testarea ei va merge prost, rezultatul fiind distrugerea unei părţi din Seattle şi eliberarea unui gaz toxic care i-a transformat pe cei care l-au respirat în zombi. Oraşul este izolat cu un zid de restul lumii. La şaisprezece ani de la evenimente, văduva inventatorului încă mai este ostracizată. Fiul ei şi al lui Blue se întoarce în zona contaminată, într-o încercare de a afla adevărul despre tatăl său.
I-au fost lăudate personajele şi lumea construită, i-au fost reproşate clişeele. Ca vînzări, pe Amazon.com se află pe locul 705. În topurile celor mai bune cărţi F&SF din 2009, Amazon.com plasează Boneshaker pe locul 5, Barnes&Noble pe locul 3, iar Publishers Weekly pe locul 5.
The City&The City de China Miéville. Povestea a două oraşe, Besêel şi Ul Qoma, care ocupă aceeaşi zonă geografică (undeva în estul Europei), separate doar de capacitatea locuitorilor lor de a vedea doar unul singur. Inspectorul Tyador Borlú are de rezolvat o crimă legată de existenţa probabilă a unui al treilea oraş, Orciny, iar Miéville duce mai departe explorările sale urbane şi fantasy. Locul 4606 la vînzările pe Amazon.com, locul 4 în lista celor mai bune cărţi F&SF din 2009 a celor de la Publishers Weekly.
La noi, Miéville s-ar potrivi, fireşte, Editurii Tritonic, care a publicat deja patru dintre romanele lui şi se pregăteşte pentru reeditări într-o serie de autor, ba chiar pentru un al cincilea roman, din cîte se spune. Însă la ce succes a avut seria Noul Crobuzon la noi, orice editură şi-ar dori un astfel de autor: Nemira, Milennium Press, Leda...
Locul 8526 pe Amazon.com, iar autorul este deja cunoscut în România, prin romanul Veniss Underground, apreciat de cititorii de mainstream. Leda, Polirom sau Humanitas Fiction ar avea publicul potrivit pentru scrierile lui Jeff VanderMeer.
The Love We Share without Knowing de Christopher Barzak. Barzak, cîştigător al Premiului Crawford 2008 (acordat pentru primul roman fantasy) cu One for Sorrow, spune poveştile cîtorva cupluri dintr-un Tokio contemporan, în care personajele şi întîmplările (uneori stranii) se leagă unele de altele, încît uneori pare că nimic nu este străin nimănui.
Flesh and Fire de Laura Anne Gilman. Este primul roman din seria Vineart War şi prima nominalizare a autoarei la un premiu important. O carte despre magicieni ai vinului, vin vorbitor, paisprezece secole de artă şi magie şi un război al podgoriilor. Locul 58102 pe Amazon.com. O carte potrivită pentru colecţia „Nautilus“ a Editurii Nemira.
Da, ceva se întîmplă. Şi nu de azi, de ieri. Premiile Nebula au din ce în ce mai mult de a face cu literatura, aşa cum o văd cititorii în general, dincolo de preferinţele fanilor F&SF. O fi bine? O fi rău?

