FANTASY&CIENCE FICTION. Nevoia de reviste

Autor: Michael HAULICĂ | Categoria: Rubrici | 0 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

În primii ani de după 1990, au apărut puzderie de reviste SF (pe vremea aceea, genul fantasy nu prea era în graţiile cititorilor sau editorilor români). Se năşteau reviste unde cu gîndul nu gîndeai. Pînă şi la Codlea apărea una, Alfa, făcută de Sergiu Someşan, cel care avea să devină cunoscut prin volumele sale de povestiri cîţiva ani mai tîrziu. Alte reviste au apărut la Tîrgovişte, Deva, Bistriţa, Braşov, Craiova, Slatina, Bacău, Iaşi, Satu Mare, Galaţi şi, bineînţeles, Bucureşti. Cele care au rămas în memoria colectivă sînt, totuşi, Nautilus (deşi au apărut doar cinci numere), Helion (seria nouă, tot cinci numere, dacă nu mă înşel), String, Ficţiuni, Jurnalul SF şi CPSF Anticipaţia.

Era o perioadă de efervescenţă, de emulaţie, lucru tradus în apariţia, pe lîngă reviste, şi a cîtorva suplimente de gen în ziarele centrale sau locale. Cele mai cunoscute au fost cele patru care apăreau simultan la Iaşi – Supernova (realizat, în timp, de Dragoş Cojocaru, Radu Gavrilescu, Florin Mircea Tudor, Michael Haulică, George Ceauşu, Dan Doboş, în cotidianul Evenimentul), Alternativ SF (Michael Haulică, în 24:ore), Dependent SF (Vlad Frînghiu, în Independentul) şi F&SF Magazin (Dragoş Cojocaru şi Florin Mircea Tudor, în Monitorul), Fantasya de la Brăila (Mircea Cărbunaru, în Libertatea), Science Fiction (pagină în Curierul Naţional, Bucureşti – printre realizatori: Aurel Cărăşel, Alexandru Mironov, Nicu Gecse, Tiberiu Opriţa, Mara Popa), Literatura şi Artele Imaginarului (Marian Coman, în Obiectiv-Vocea Brăilei) sau Monitorul SF (acelaşi Marian Coman, în Monitorul de Galaţi şi Monitorul de Brăila). La Iaşi a apărut şi prima publicaţie săptămînală de SF, suplimentul Quasar QI, realizat de George Ceauşu şi Lucian Merişca în Bursa de nord-est (noiembrie 1992 – mai 1993).

Şi mai exista ceva la vremea aceea, ceva ce n-am mai văzut de mult: fanzinele, publicaţii de amatori, realizate cu mijloace modeste şi distribuite gratuit la convenţiile care, în acei ani, se ţineau aproape lună de lună. Exista o nevoie de a publica, de a ieşi în lume cu realizările personale sau de grup (erau, de obicei, publicaţii de cenaclu). Dintre fanzinele de care îmi amintesc le pot enumera pe următoarele: Sigma (realizat la Piatra Neamţ de Dan Popescu), Brain (Braşov, cenaclul cu acelaşi nume), Cronaut (Matei Donea, la Oţelu Roşu), Katharsis (Ploieşti, Clubul Quo Vadis?, cu numere speciale Dănuţ Ivănescu, Don Simon, Mihai Samoilă, Sebastian A. Corn), Nova 5,5 (Galaţi), Pentagrama (Cluj), Pozitronic (Buzău, Mugur Cornilă), SFera (Brăila) şi chiar Alternativ SF (Iaşi, Clubul Alternativ SF, trei apariţii, dar ultima de 74 de pagini A4, cu ilustraţii color).

Evident, peste multe s-a aşternut uitarea, tirajele erau modeste (şi în multe cazuri nici conţinutul nu se simţea prea bine), puţini sînt cei care mai au acum prin casă cîteva exemplare. Dar erau încercări de a face ceva, de a contribui la mişcarea sefistă. Iar aceasta era în plin avînt, mai ales datorită celor trei reviste care au lăsat urme, care au strîns în jurul lor o întreagă generaţie din care, acum, numărăm autorii cu cărţi, corifeii şi pontifii, vîrfurile de lance, dar şi plutonul celor care reuşesc să publice cărţile care înseamnă producţia de SF românesc anuală. Aceste trei reviste extrem de importante au fost Jurnalul SF, CPSF Anticipaţia şi Helion. Cred că lor le datorăm cam tot ce există astăzi în sefeul românesc. Aproape toţi cei care înseamnă azi ceva pentru cititori – atît ca autori, ca traducători, cît şi ca editori – au trecut, într-un fel sau altul, pe la aceste reviste.

O menţiune specială merită totuşi şi Ficţiunile lui Horia Nicola Ursu care, la Satu Mare, ne-a oferit o revistă singulară în peisajul apariţiilor de pînă acum.

După pauza de la sfîrşitul anilor ’90, a urmat un deceniu în care încercări de a repune pe piaţă una sau mai multe reviste de SF au fost, dar nici una n-a mai ajuns la notorietatea Jurnalului SF sau a Anticipaţiei. Reviste pe hîrtie au mai fost, dar n-au mai atins nici măcar cincizeci de apariţii. Nemaifiind afiliate unui trust de presă, problema distribuţiei a scurtat considerabil durata de viaţă a revistelor autohtone. Să menţionăm, totuşi, reviste ca Lumi Virtuale (Cătălin Badea Gheracostea, la Braşov), Sci-Fi Magazin (George Lazăr, la Botoşani), Fiction.ro (Editura Tritonic) sau noua serie Helion (Cornel Secu, la Timişoara).

2000 este anul apariţiei primelor reviste electronice româneşti, Lumi Virtuale (lunar, Michael Haulică) şi Pro-Scris (trimestrial, Cătălin Ionescu, apoi şi Györfi-Deák György). Cea mai proaspătă revistă electronică este seria nouă a revistei Nautilus, care apare în curtea Editurii Nemira.

Pauze au fost în apariţiile acestor reviste, dar foarte puţine. Comunitatea SF a găsit mereu resurse de a se reinventa, de a scoate mereu un supliment, o revistă...

Pentru că este nevoie de reviste, este nevoie de un vehicul prin care proza F&SF să ajungă la cititori. Cenaclurile nu sînt de ajuns, pentru că nimeni nu scrie doar pentru a citi la cenaclu. Toţi cei care aspiră la gloria literară (şi la alte avantaje pe care le poate aduce o carieră scriitoricească) se gîndesc la public, la a-şi face publice lucrările. În reviste electronice sau pe copaci morţi... poate, de la o vreme, nici nu mai contează. Dar literatura SF este în bună parte alcătuită din proză scurtă, iar pentru aceasta, singura piaţă permanentă o reprezintă revistele. Dacă revistele literare s-au transformat în ultimii ani în reviste despre literatură, revistele SF au continuat să fie reviste de literatură. Fără ele mi-e greu să-mi imaginez o literatură activă.

Am vorbit azi despre reviste, despre necesitatea de a avea o revistă, două, trei... cîte se va putea, pentru că, de cîteva zile, Horia Nicola Ursu anunţă pe bogul lui apariţia, în cursul acestei luni, a unei noi reviste pe hîrtie.

Revista se va chema Galileo, va apărea trimestrial, în 240 de pagini, şi va aduce publicului nume celebre ale literaturii F&SF de la noi şi din lume.

Helion, Nautilus, Galileo. Să fim sănătoşi şi să avem parte de ele!

Recomanda articolul prin: