OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

…care-i cea mai mare librărie din ţară? Tîrgul de carte organizat la noi vara (Bookfest) sau toamna (Gaudeamus), el e cea mai mare librărie... Era să spun şi cu reducerile cele mai mari, dar aş fi greşit, cele mai mari reduceri la preţurile cărţilor sînt pe site-urile editurilor. La tîrg – nu ştiu de ce – acestea preferă să acorde cititorului o reducere substanţial mai mică decît librarilor sau difuzorilor de carte, deşi de la aceia banii îi văd... uneori la Sfîntu’ Aşteaptă. Dar aşa-i în tenis, vorba cuiva: de ce să luăm pe loc mai mulţi bani pe o carte, cînd am putea să încasăm mai puţin cînd o vrea difuzorul să plătească? Dar astea sînt chestii manageriale, nu mă pricep, nu mă bag, fiecare face ce vrea cu banii lui.

Aşa cum povesteam săptămîna trecută, sîmbătă chiar a fost o zi a sefiştilor. Nu mai puţin de zece lansări. La o primă privire, a existat un pluton fruntaş, alcătuit din trei edituri, şi nu e de mirare că sînt exact acele trei edituri care, în ultima vreme, par să fi acaparat nişa F&SF: Nemira, Leda şi Millennium Press.

Nemira a venit la tîrg cu şase titluri (cărţi de Stephen King/Richard Bachman, Peter F. Hamilton, Robin Hobb, George R.R. Martin şi o antologie de John Joseph Adams). Lansarea, asemănătoare celei de la Bookfest, a fost un prilej de întîlnire a sefiştilor, vorbitorii povestind despre verbe masculine şi feminine, despre antologia de texte româneşti (post)apocaliptice de la anul sau despre... da, chiar despre King.

Leda a prezentat (din nou în aceeaşi formaţie ca la Bookfest) vîrfurile producţiei de toamnă – Gene Wolfe, Lian Hearn – şi a bucurat asistenţa cu prezenţa Irinei Horea, traducătoarea lui Wolfe.

Dar primele evenimente sefiste de la Gaudeamus au fost cele organizate de SRSFF (Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy): decernarea Premiilor Societăţii pe acest an şi lansarea primei antologii editate de SRSFF, Alte ţărmuri, evenimente care au avut loc la standul Librăriei Nautilus.

Mai întîi premiile: Premiul pentru autor – Florin Manolescu, Premiul pentru teorie şi critică literară – Mircea Opriţă, Premiul pentru promovarea literaturii science fiction – Michael Haulică, Premiul pentru cel mai bun periodic science fiction – Revista Helion, Premiul pentru cea mai bună editură de science fiction – Millennium Press (s-a avut în vedere atenţia acordată publicării autorilor români). Comentarii? S-a întîmplat ceva ciudat, ceva ce nu s-a mai întîmplat pînă acum, cînd a fost vorba de premii. Deşi lista premianţilor a fost făcută publică din 23 noiembrie, încă nu au început scandalurile. N-a scris nimeni, pe nicăieri – în reviste, pe bloguri site-uri – obişnuitele „de ce X şi nu Y?“. O fi un semn de normalizare? O fi un semn că alegerea juriului a fost OK? Şi, că veni vorba, să amintesc şi juriul: Dănuţ Ungureanu, Liviu Radu, Cristian Tamaş, Sorin Camner, Cristian M. Teodorescu şi Marian Truţă. Cum toţi cei cinci premianţi au fost prezenţi la festivitate, ne-am bucurat să-l revedem pe Mircea Opriţă, venit de la Cluj, dar şi să-l cunoaştem pe Florin Manolescu.

Ce s-a mai întîmplat la tîrg? S-a întîmplat că scriitorii s-au întîlnit cu fanii, editorii s-au întîlnit cu scriitorii (foşti, prezenţi sau viitori colaboratori) şi... editorii s-au întîlnit cu editorii, ceea ce, se pare (se spune, se zvoneşte), va duce la alte evenimente organizate în 2010, între tîrgurile de carte. Să vedem. Şi-om povesti atunci.

Altceva? Fără legătură cu sefeul? Sau cu legături mai puţin evidente? La Corint au apărut cîteva dicţionare (DEX, Neologisme, Sinonime, Ortografic), realizate de membri ai Institutului „Iorgu Iordan“.

A existat o editură Ana, pe care am găsit-o în prima zi. Am fost mai mult decît plăcut surprins de o colecţie care conţinea, printre altele, Frankenstein, Cartea junglei, Chemarea străbunior... Sînt cărţi ilustrate, pentru copii. Dar ce ilustraţii...! Nu doar poze în legătură cu povestea, ci ilustraţii ale epocii respective, menite să-i ajute pe tinerii cititori să înţeleagă perioada, personajele etc. Poate voi avea ocazia să spun mai multe despre aceste cărţi. Merită.

Cam atît pentru azi, dar cu siguranţă vom mai vorbi despre Gaudeamus în perioada următoare.