Nr. 540 din 03.09.2010

Biblioteca observator cultural
Istorie recentă
Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Eseu
Arte
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Cristian CERCEL
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2008   |   Iunie   |   Numarul 427   |   FANTASY &SCIENCE FICTION. „Pamuk va lua autografe“

FANTASY &SCIENCE FICTION. „Pamuk va lua autografe“

Autor: Michael HAULICĂ | Categoria: Rubrici | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text

E ca în povestea cu Volga dată care era, de fapt, o bicicletă furată. Dar anunţul „Orhan Pamuk va lua autografe“ chiar a fost difuzat la Bookfest, nişte mii de oameni l-au auzit.

A fost un tîrg de carte frumos, de ţinută. A fost un tîrg la care ne-am lămurit care sînt editurile importante (vreo 15, în două pavilioane) şi care sînt în lumea a treia (aproape 150, în celelalte două pavilioane). Care sînt editurile care îşi permit standuri de peste 100 mp (chiar şi peste 200 mp) şi mai au şi ce pune în ele. Culoarele de trecere s-au transformat în bulevarde şi autostrăzi, standurile s-au deschis, mici librării în „aer liber“, spaţiile de lansare şi-au făcut loc în interiorul standurilor. Pentru că, atunci cînd vii pentru o carte care se lansează, ideea e să pleci cu alte cinci ale editurii respective.

Aşa cum s-a întîmplat şi cu listele noastre, ale vizitatorilor: vii cu lista ta şi acasă, cînd te uiţi în sacoşe, vezi că ai plecat de la tîrg cu lista lor.
 

Eu visez de mult, şi am mai spus asta, la un stand specializat în literatură F&SF, în care toate editurile să-şi expună cărţile care se adresează publicului iubitor de gen. Visez, visez, dar sînt convins că pînă la urmă o să se şi întîmple aşa ceva, şi atunci va fi mai simplu. Şi pentru edituri, şi pentru fani. Va fi un loc de întîlnire foarte bine conturat pe harta tîrgurilor de carte. Dar pînă atunci ne-am mulţumit şi de astă dată cu plimbările lungi (şi dese), cu răscolitul standurilor. Norocul nostru e că avem telefoane şi ne dăm de ştire unul altuia cînd facem cîte o descoperire.

Lista din buzunarul iubitorilor de literatură SF şi fantasy a fost destul de bogată. Şi, deşi fanii F&SF se constituie într-un grup foarte informat, tot au mai apărut surprize. Cum a fost, de pildă, romanul lui Amitav Ghosh, Cromozomul Calcutta (1995, Premiul „Arthur C. Clarke“ 1997), traducere de Mihnea Columbeanu, la Taj Books. Sau Gene Wolfe, De partea întunecată a soarelui lung (1993, nominalizare Nebula 1994), traducere de Antuza Genescu, la Editura Alexandria.
 

Lansări de carte F&SF au fost două, din cîte ştiu. Trebuia să mai fie şi o a treia, dar s-a renunţat – era vorba despre romanul Kalusia, al Mihaelei Cogălniceanu. Lumea a treia, cum ziceam.

Tot în pavilioanele lumii a treia au avut loc lansările de la Editura Bastion, o editură tînără, care aspiră să ajungă pînă în 2010 în prima grupă valorică. Au fost lansate volumele lui Ovidiu Pecican – Poveşti de umbră şi poveşti de soare, Dănuţ Ungureanu – Basme Geostaţionare, Marian Truţă – Vremea renunţării. La lansarea ultimelor două am fost şi m-am bucurat să revăd cîţiva fani, scriitori, editori, printre care Ion Hobana, care a şi prezentat cele două cărţi. Alte volume prezentate de editura timişoreană la tîrg: Cristian-Mihail Teodorescu – SF unu, Lucian-Vasile Szabo – Arta de a muri pe timp de pace, Edwin A. Abbott – Flatland (1884, traducere de Marinela Drăguţă) şi Biblioteca Nova. Buletin de teorie, critică şi istorie a literaturii science fiction nr. 2, mai 2008.

Revenind la „grupa mare“, am asistat la lansarea antologiei-cult a lui Bruce Sterling, Cyberpunk (Mirrorshades, 1986), Millennium Press, în traducerea lui Bogdan Gheorghiu, el însuşi scriitor de cyberpunk la vremea cînd debuta. A prezentat antologia Horia Nicola Ursu, editorul, şi Florin Pîtea, un alt scriitor român de cyberpunk, lector universitar, autorul unei teze de doctorat în cyberpunk.
 

Şi cam asta cu lansările ştiute. Dacă or fi fost şi altele... bine că au fost. Dacă nu, foarte rău.

Cărţi despre care ştiam că au apărut în preajma tîrgului sau urmau să apară la tîrg:

n La Editura Nemira, antologiile Gardner Dozois, The Year’s Best Science Fiction (vol. 3, 2005). Traduceri de Silviu Genescu, Roxana Brînceanu, Laura Bocăncios, Gabriel Stoian, Antuza Genescu, Ana-Veronica Mircea. Lectură obligatorie pentru toţi fanii genului, o serie de antologii editată de cel mai premiat dintre antologatorii anglo-saxoni.

n La Tritonic, o avalanşă de titluri în ultima lună, publicate în colecţiile ştiute de SF/F/H, dar şi în LIT sau PREMIUM: Joe Hill – Cutia cu fantome (2007, un premiu „Bram Stoker“ 2008 şi o nominalizare), traducere de Mircea Pricăjan; NeilGaiman & Terry Pratchett – Semne bune (1990, nominalizare „World Fantasy“ 1991), traducere de Liviu Radu; Richard Calder – Babilon (2006), cu o introducere de K.J. Bishop, traducere de Iosefina Perianu (dacă rămîne între noi, aş preciza că e introducere, nu prefaţă, şi K.J. Bishop e autoare, nu autor, cum scrie pe prima copertă); Graham Joyce – Limitele magiei (2005, nominalizare World Fantasy 2006), traducere de Cristian Savu; Mary Gentle – Cartea lui Ash, vol. 1. O istorie secretă (2000, premiile British SF şi Sidewise 2001), traducere de Andra Rotaru; Steven Erikson – Grădinile lunii (1999, nominalizare World Fantasy 2000), primul volum din seria Malazan, traducere de Cezara Maria Păstrăv.
 

n Corint Junior şi-a îmbogăţit colecţia de bestselleruri cu încă două noi apariţii: D.M. Cornish – Tatuaj cu sînge de monstru (2007), Cartea întîi: Orfanul, traducere de Florenţa Simion. Volumul este ilustrat cu lucrări ale autorului. Şi un festin, Tunele (2005) de Roderick Gordon şi Brian Williams, în traducerea lui Dan Doboş.

n Tot în standul Corint, sub sigla editurii Leda, am mai găsit Margaret Atwood – Oryx şi Crake (2003, nominalizare Sunburst 2004), traducere, note şi prefaţă de Florin Irimia, şi Angela Carter – Nopţi la circ (1984, nominalizare British SF 1985 şi James Tait Black Memorial Prize for Fiction 1984), traducere de Gabriela Grigore. Angela Carter, despre care China Miéville spune că i-a influenţat scrisul, cea care i-a readus lui Jeff VanderMeer acel sense of wonder pe care-l credea pierdut, şi despre care acesta a scris un eseu în 2001.

n La Humanitas am găst – în sfîrşit! – David Mitchell – Atlasul norilor (2004, nominalizare Nebula şi „Arthur C. Clarke“ 2005), traducere de Mihnea Gafiţa.

n Fără îndoială, pentru pasionaţii genului, o bucurie a fost şi cartea lui Edwin Williamson, Borges – o viaţă, apărută la RAO.

A fost bine. Dacă a luat şi Pamuk autografe...

 


Etichete:  Bookfest, 2008
 
 
 
Cele mai citite articole
BIFURCAŢII. O prostie
Artistule, lasă figurile!
Iluziile revizionismului est-etic (II)
Umbrele trecutului. Colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea (II)
O istorie a iraţionalităţii umane
Cele mai comentate articole
Irakul, Afganistanul şi Românistanul
O istorie a iraţionalităţii umane
BIFURCAŢII. O prostie
Cele mai recente comentarii
In sfarsit...
irelevant
Adrian marino
 
Parteneri observator cultural
International Experimental Engraving Biennial festivalul artelor bucuresti vreaubilet ro Infocarte bookiseala.ro Radio România Actualităţi Dana Art Gallery
 
Modernism Liternet Libertas Publishing Editura Compania Corporate Image Institutul Cultural Roman Teatrul Tineretului din Piatra Neamt
 
Regizor Caut Piesa Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio Romania Cultural Radio Romania Muzical Astra Film
   Pariuri Sportive..    Bonus Bet365..    Casa Pariurilor..