Nr. 540 din 03.09.2010

Biblioteca observator cultural
Istorie recentă
Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Eseu
Arte
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Cristian CERCEL
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2009   |   Februarie   |   Numarul 462   |   FANTASY &SCIENCE FICTION. Premiile „Cititor SF 2008“

FANTASY &SCIENCE FICTION. Premiile „Cititor SF 2008“

Autor: Michael HAULICĂ | Categoria: Rubrici | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text

Blogul Cititor SF, cel pe care-l numeam, cu cîteva săptămîni în urmă, „blogul anului 2008“, a organizat pentru a doua oară o consultare populară în vederea acordării premiilor „Cititor SF“, pornind de la volumele şi povestirile publicate în România în 2008.

În postul dedicat rezultatului votului (disponibil on-line la adresa http://cititorsf. wordpress.com/vot-2008/) găsim nu numai clasamentul celor cinci sau şase nominalizări la fiecare categorie, dar şi procentajul obţinut de ele şi numărul concret al voturilor. Şi poate că aici este primul lucru care sare în ochi: numărul mare de voturi (eu recunosc că mă aşteptam la mult mai puţine) care, din cîte se spune, e comparabil cu cel obţinut la marile premii de F&SF din lume. Asta înseamnă că există mulţi cititori de F&SF la noi şi, mai ales, că mulţi dintre aceştia sînt dispuşi să-şi exprime părerea asupra anului editorial. Ceea ce dă credibilitate votului şi listei finale.
 

Dar să vedem cine sînt cîştigătorii celor zece categorii:

„Cel mai bun roman SF tradus“: Dan Simmons – Ilion (Nemira). Alte nominalizări (în ordinea clasării după voturile primite): David Mitchell – Atlasul norilor, Robert Charles Wilson – Turbion, Gene Wolfe – De partea întunecată a soarelui lung, Vernor Vinge – Foc în adînc, John Scalzi – Războiul bătrînilor.

„Cel mai bun roman fantasy tradus“: George R.R. Martin – Încleştarea regilor (Nemira). Alte nominalizări: Lois McMaster Bujold – Paladinul sufletelor, Ursula K. Le Guin – Mormintele din Atuan, Neil Gaiman&Terry Pratchett – Semne bune, Michael A. Stackpole – Atlasul secret, Robert Jordan – Dragonul renăscut.

„Cel mai bun volum horror“: Richard Matheson – Sînt o legendă (RAO). Alte nominalizări: Joe Hill – Cutia cu fantome, James Herbert – Şobolanii, Edward Lee – Oraşul infernului, Andreu Martin – Omul cu briciul.

„Cel mai bun volum românesc“: Sebastian A. Corn – Vindecătorul (Cartea Românească). Alte nominalizări: Liviu Radu – Povestiri fantastice, Marian Truţă – Vremea renunţării, Cristian Mihail Teodorescu – SF unu, Liviu Radu – Blocul cîş.

„Cea mai bună povestire tradusă“: Lucius Shepard – Vînătorul de jaguari. Au mai fost nominalizate povestiri de Richard Matheson, Jay Lake, Paolo Bacigalupi, Christopher Rowe.

„Cea mai bună povestire românească“: Ioana Vişan – Îngheţul (revista Nautilus). Au mai fost nominalizate povestiri de Iulian Iamandi, Ciprian Mitoceanu (două), Aron Biro, Balin Feri.

„Cea mai bună antologie“: Lucius Shepard – Vînătorul de jaguari (Nemira). Alte nominalizări: Ann&Jeff VanderMeer – New Weird, Bruce Sterling – Cyberpunk, Gardner Dozois – Year’s Best SF (volumele 4, 3, 2).

„Cea mai inspirată reeditare“: Frederick Pohl – Poarta (Nemira). Alte nominalizări: Arkadi&Boris Strugaţki – Picnic la marginea drumului, Arthur C. Clarke – Sfîrşitul copilăriei, Dan Doboş – Abaţia, William Gibson – Neuromantul.
 

„Cea mai bună traducere“: Cristina&Ştefan Ghidoveanu, pentru Vînătoarea de capete de David Marusek (Tritonic). Alţi nominalizaţi: Mihai Dan Pavelescu, Ana Veronica Mircea, Ona Frantz, Mihnea Gafiţa şi Roxana Brînceanu.

„Cea mai bună prezentare grafică“: Mariusz Kozik, pentru coperta volumului Lacul soarelui lung de Gene Wolfe (Alexandria), urmat de copertele volumelor Poarta, Year’s Best SF vol.3, New Weird şi Războiul bătrînilor.

Lungă lista, dar am ţinut să menţionez şi nominalizările pentru că este vorba despre cărţi şi autori importanţi care pot stîrni interesul cititorilor. E drept că cele cinci minute de glorie ale nominalizaţilor durează exact cinci minute, dar măcar să le acordăm şi pe acestea.

O categorie care a fost anunţată iniţial, dar a dispărut pe parcurs, a fost „Editura preferată“. Nu ştiu de ce a dispărut, dar se poate face un clasament al editurilor în funcţie de nominalizări şi ar ieşi aşa: Nemira (cu 25 de nominalizări şi 6 victorii, incluzînd aici şi categoria pentru povestire românească, cu toate cele 6 texte apărute în revista Nautilus editată de Nemira), Millennium Press (9 nominalizări şi nici un cîştigător) şi Tritonic (6 nominalizări şi un cîştigător). Alte edituri intrate în cursă: Alexandria, RAO şi Cartea Românească (cîte o victorie) şi Humanitas Fiction, Bastion, Paralela 45, Univers/Cotidianul, Vremea.

Numărul de voturi a fost diferit pentru fiecare categorie, situîndu-se între 153 (volum de horror) şi 440 (povestire românească), cu o medie de 216 voturi. În cazul povestirilor româneşti, s-a vorbit la un moment dat despre o încercare de manipulare a votului (mulţi au votat numai la această categorie), dar eu aş mai găsi o explicaţie pentru numărul mare de votanţi: toate cele şase texte nominalizate au putut fi citite on-line în numai cîteva ore. A fost, prin urmare, foarte la îndemînă.
 

Dar să trecem peste...

Ce-ar mai fi de reţinut? Categoria de proză românească a fost cîştigată de Ioana Vişan cu textul ei de debut. De fapt, toţi cei cinci autori au debutat în 2008 (chiar cu povestirile nominalizate); acelaşi lucru este valabil şi pentru Ciprian Mitoceanu, care, deşi autor al unui roman publicat tot în 2008, se află la primele povestiri SF.

Premiul la categoria de roman fantasy a revenit (cu 51% din voturi) celui de-al doilea volum din seria Cîntec de gheaţă şi foc, după ce anul trecut a fost cîştigat de primul volum al seriei, ceea ce ne arată că, deocamdată, George R.R. Martin este the best.

Singura categorie la care aş cîrcoti este cea privind antologiile. Volumul lui Shepard – meritoriu, de altfel – nu cred că poate fi încadrat la antologii, el fiind, de fapt, volumul din 1987, la care editorii au mai adăugat două nuvele, ca bonus. Dacă editorul ar fi dorit o antologie din prozele lui Shepard, el ar fi trebuit să selecteze texte din cele cîteva volume publicate de autorul american. Lucru la care s-a gîndit Shepard însuşi publicînd, în 2008, volumul The Best of Lucius Shepard (apărut, într-adevăr, pe cînd volumul de la Nemira era deja tradus, cred).
 

Am mai remarcat trecerea de la patru categorii (premiile pe 2007) la zece acum, precum şi renunţarea la „cea mai slabă apariţie“, categorie inutilă, de altfel, şi foarte greu de votat.

Premiile „Cititor SF“ reprezintă o iniţiativă bună şi, sper, de ajutor atît autorilor români, cît şi editorilor. Felicitări tuturor participanţilor!

 


Etichete:  Premiile „Cititor SF“
 
 
 
Cele mai citite articole
BIFURCAŢII. O prostie
Artistule, lasă figurile!
O istorie a iraţionalităţii umane
Umbrele trecutului. Colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea (II)
Iluziile revizionismului est-etic (II)
Cele mai comentate articole
Irakul, Afganistanul şi Românistanul
O istorie a iraţionalităţii umane
BIFURCAŢII. O prostie
Cele mai recente comentarii
In sfarsit...
irelevant
Adrian marino
 
Parteneri observator cultural
International Experimental Engraving Biennial festivalul artelor bucuresti vreaubilet ro Infocarte bookiseala.ro Radio România Actualităţi Dana Art Gallery
 
Modernism Liternet Libertas Publishing Editura Compania Corporate Image Institutul Cultural Roman Teatrul Tineretului din Piatra Neamt
 
Regizor Caut Piesa Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio Romania Cultural Radio Romania Muzical Astra Film
   Pariuri Sportive..    Bonus Bet365..    Casa Pariurilor..