Nr. 746 din 31.10.2014

Istorie culturală
Avanpremieră
Focus
Editorial
Eveniment
în dezbatere
Polemici
Opinii
Informaţii
Interviu
Arte
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Ovidiu ŞIMONCA
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Adina DINIŢOIU
Silvia DUMITRACHE
Cezar GHEORGHE
Iulia POPOVICI
Alina PURCARU
UN Cristian
Mihai FULGER
Şerban FOARŢĂ
Bedros HORASANGIAN
Cristian PÎRVULESCU
Radu Călin CRISTEA
Cristian CERCEL
Marius OPREA
Paul CERNAT
Daniel CRISTEA-ENACHE
Claudiu TURCUȘ
Bogdan-Alexandru STĂNESCU
Andreea RĂSUCEANU
Dana PÎRVAN-JENARU
Liviu ORNEA
Mihai PLĂMĂDEALĂ
Ovidiu PECICAN
Ovidiu DRĂGHIA
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2005   |   Octombrie   |   Numarul 290   |   FANTASY &SCIENCE FICTION. Premiile care au fost

FANTASY &SCIENCE FICTION. Premiile care au fost

Autor: Michael HAULICĂ | Categoria: Rubrici | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Conventiile europene de science-fiction (Eurocon) se desfasoara anual, incercind sa pastreze regula alternantei locatiei: un an in est, un an in vest. De pilda, anul trecut a avut loc la Plovdiv, in acest an la Glasgow, iar la anul va fi la Kiev. Uneori (evident, cind este la rind vestul) ele se suprapun conventiilor mondiale, cum s-a intimplat chiar in acest an la Glasgow. Ca orice conventie de SF, si cea europeana are ca punct culminant premiile Eurocon care au insa o structura mult diferita de Hugo sau Nebula, principalele premii in SF-ul mondial, structura care a trecut, din 1972 pina azi, prin diferite transformari. Evident, in Europa exista tendinta ca tara gazda sa ia mai multe premii decit altele (dar nu intotdeauna se intimpla asa). Structura premiilor chiar permite fiecarei tari participante sa-si propuna premiantii pentru sectiunea premiilor de incurajare.

Studiind site-ul Asociatiei Europene de SF (cu destule lipsuri – de pilda sint ani in care lista premiilor „is not available“), s-ar putea ca unii sa fie mirati sa gaseasca citeva zeci de premii adjudecate de scriitorii, artistii si editorii romani, si nu numai la categoria „de incurajare“.
Astfel, la primul Eurocon (Triest, Italia, 1972), revistei Viata Romaneasca i-a fost decernat premiul pentru revista nespecializata in SF. Alte premii la acea editie au fost obtinute de Sergiu Farcasan la categoria roman (pentru Va cauta un taur), Adrian Rogoz la categoria povestire (pentru Altarul zeilor stohastici), Solaris la categoria fanzin, Nicolae Saftoiu – artist plastic, Ion Hobana la categoria eseu (pentru Virsta de aur a anticipatiei romanesti).

In anii ’70 au mai fost premiati Vladimir Colin (1976, Poznan, Polonia) si Mircea Eliade pentru romanul Padurea interzisa (1978, Bruxelles, Belgia – categoria roman fantastic &fantasy).
Anii ’80 au fost cam saraci in premii. Daca deceniul precedent este incheiat prin performantele (ultime) ale generatiei ’70 – Vladimir Colin pentru Babel (categoria roman), Gheorghe Sasarman pentru Evadarea lui Algernon (categoria povestire), Ion Hobana pentru 20000 de pagini in cautarea lui Jules Verne (categoria eseu) – dar si mai tinerii Sandu Florea pentru albumul In lumea lui Harap Alb (categoria banda desenata) si fanzinul Omicron (toate acestea in 1980 la Stresa, Italia), pina in 1987 Romania a lipsit din palmares (exceptie fanzinul Helion premiat in 1984 la Brighton, Marea Britanie).

In 1987 (Montpellier, Franta) intra in scena generatia ’80 prin premiile obtinute de Cristian Tudor Popescu (pentru povestiri), seria Fantastic Club a Editurii Albatros, Almanahul Anticipatia si fanzinul Paradox. Lor li s-a adaugat, in acel an, Victor Kernbach, premiat pentru intreaga activitate literara.
In 1989 si 1990, premiile luate de autorii romani au fost impartite intre „clasici“ si „moderni“: Vladimir Colin (premiul pentru intreaga activitate), Traian Abruda si Cornel Ionicelli (arta plastica), Cornel Robu (pentru editia critica Victor Anestin), Romanian Review (pentru numarul dedicat SF-ului romanesc) si fanzinul Helion – in 1989 (San Marino), si Romulus Barbulescu si George Anania (cel mai bun autor) si Mihail Gramescu (premiul de incurajare) – in 1990 (Fayence, Franta).
Si vin anii ’90, ale caror premii si le impart optzecistii si nouazecistii. Aici trebuie remarcata si posibilitatea fanilor romani (inclusiv scriitori, artisti, editori), aparuta dupa 1990, de a calatori, ceea ce a dus la prezenta unor grupuri numeroase de participanti la conventiile de la Jersey (1993) si Glasgow (1995), ambele in Marea Britanie, ca sa nu mai vorbim de anul 1994 cind am avut prima conventie europeana desfasurata in Romania, la Timisoara. Era normal, in aceste conditii, ca romanii sa urce mai des pe podium.

In prima parte a deceniului, cei mai importanti autori ai anilor ’80, care apucasera sa-si publice cartile (chiar daca, in unele cazuri, doar volumele de debut), au fost premiati: Alexandru Ungureanu (categoria tinar scriitor) si Tudor Popa (categoria tinar artist) – in 1991 (Cracovia, Polonia), Danut Ungureanu (incurajare) – in 1992 (Freudenstadt, Germania), din nou Alexandru Ungureanu (incurajare) si revista Anticipatia (pentru cea mai buna revista) – in 1993 (Jersey, Marea Britanie). Vine apoi euROcon (Timisoara, 1994), unde au fost premiati sub genericul hall of fame revista Jurnalul SF si Editura Nemira, dar am avut si un premiu de incurajare prin Tudor Popa. Ultimii optzecisti premiati (cu premiul de incurajare) au fost George Ceausu – in 1996 (Vilnius, Lituania) si Aurel Carasel – in 1999 (Dortmund, Germania). 1995 este anul in care primul scriitor nouazecist iese pe scena internationala: Sebastian A. Corn ia premiul de incurajare la Glasgow (Marea Britanie). Sa ne amintim ca 1995 este anul in care au aparut cea de-a doua antologie bilingva Nemira, antologia in limba engleza Twelve (antologator Cornel Robu) si, la o editura din Belgrad, romanul lui Corn 2484 Quirinal Ave. Adica SF-ul romanesc se internationaliza, cei care erau premiati nu mai erau niste nume necunoscute de la capatul Europei...

In 2000 (Gdansk, Polonia), Liviu Radu a obtinut ultimul premiu de incurajare. Ce s-a intimplat in ultimii cinci ani? S-a intimplat ca romanii n-au mai ajuns la conventii. S-a intimplat ca fandomul romanesc nu mai exista ca fandom organizat, asociatiile aparute dupa 1990 au ramas doar pe hirtie, iar cei care mai ajung pe la conventiile europene o fac doar in nume propriu, isi asuma rolul de simplu fan declinindu-l pe cel de reprezentant. Sau, mai bine zis, neasumindu-si-l. Ce-i de facut?
Poate ca intrarea in legalitate a proiectatei Asociatii a Scriitorilor si Editorilor de Fantasy si Science Fiction ar rezolva multe dintre probleme. Eu sper ca in 2006 vom avea si asociatia, vom avea si conventia nationala, dar si o prezenta activa la Eurocon-ul din Ucraina. Semne sint. Interesul pentru F&F a renascut, editurile sint din nou interesate de acest domeniu si noul inceput il vom consemna la Tirgul de carte Gaudeamus din noiembrie.

 
 
 
Cele mai citite articole
Profil de preşedinte (I)
Ideologia Băsescu
În numele tatălui
România după Băsescu: epoca postbelică
Profil de preşedinte (II)
Cele mai comentate articole
„Ajunge zilei povara ei“
România după Băsescu: epoca postbelică
În numele tatălui
Efectele „originalităţii“ constituţionale
DNA
Cele mai recente comentarii
@un elev
Incredere in DNA
Precizari
foarte bine argumentat
excelent articol
 
Parteneri observator cultural
Sonoro