OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Unul dintre avantajele revistelor electronice este acela ca nu sint incorsetate intr-un numar fix de pagini. Editorul (editorii, in cazul revistei Pro-Scris – http://proscris.110mb.com este noua adresa –, adica Györfi-Deák György si Catalin Ionescu) are (isi ia) libertatea de a publica oricite materiale doreste, iar colaboratorii nu-si scriu textele cu ochii pe word count. Al treilea avantajat in povestea asta este, bineinteles, cititorul, care poate avea intr-un numar de revista material cit intr-un almanah.

Cred ca un singur lucru lipseste din desfasurarea pe net a singurei reviste de critica F&F: posibilitatea cititorului de a face comentarii pe marginea materialelor citite. Cam asa cum se practica in editiile electronice ale ziarelor sau, mai aproape de noi, pe site-ul revistei Observator cultural. Cred ca un feed-back n-ar strica. Iar cititorii de F&F sint intotdeauna dispusi sa se implice, sa-si exprime parerea, sa ofere sugestii, toate astea putind duce la cresterea calitatii revistei. Poate cei doi editori ai Pro-Scris-ului vor lua in considerare, pentru viitor, si acest aspect.
Si-acum sa ne aruncam in marea de cuvinte a ultimei aparitii Pro-Scris, datata trimestrele 1-2 2007. Dar nu inainte de a remarca atingerea numarului 50, performanta pentru care merita felicitati cei care, de sapte ani, ne ofera aceasta revista.

Rubrica „Pro-Eminente“ are in prim- plan personalitatea lui H.G. Wells, unul dintre parintii Science-fiction-ului, alaturi de Jules Verne si Hugo Gernsback (fondatorul revistei Amazing Stories in 1926, cel de la care vine si numele premiilor Hugo acordate de fani in cadrul conventiilor mondiale de SF). Materiale multe – articole, prefete, studii, fragmente din carti aparute de-a lungul vremii la noi sau in alte parti. Printre autorii acestora: Horia Arama, Ion Hobana, Mircea Oprita, Szerb Antal. Grupajul este realizat de Györfi-Deák György. La aceeasi rubrica mai avem „Decalogul de sub totalitarism“ de Catalin Ionescu, despre romanul lui Octavian Paler Viata pe un peron, si un interviu realizat de Oana Stoica-Mujea cu Robert Lazu, din care este de retinut participarea acestuia (fie si indirect, doar prin textul sau) la congresul dedicat lui J.R.R. Tolkien organizat de Universitatea Oxford.
Sectiunea „Pro-File“ are in vedere aparitiile editoriale 2006-2007. Materialul este semnat de Dan Popescu, catalogatorul „oficial“ al fandomului. De ani de zile el fiseaza aparitiile F&F, si asta face si aici, oferindu-ne, pe edituri, toate aparitiile care tin sau pot tine de F&F. Printre ele, Almanahul Science Fiction 2007 (este vorba despre cel din iarna), realizat de echipa revistei Helion din Timisoara, asupra caruia „combat“ Dan Popescu si Catalin Ionescu.

Primul, in textul „O marturie in acest sens“ (ghilimele fac parte din titlu), scrie cu amaraciune despre ce a ajuns revista Anticipatia si, la fel, almanahul SF (acest almanah): „echipa a incercat sa atraga cititorii cu o metoda oarecum inedita: intrigarea cititorului documentat“. Dan Popescu, fiind un cititor documentat (ca, de altfel, majoritatea cititorilor de F&F), n-a reusit sa retina nimic demn de semnalat, ci doar aroganta realizatorilor. „Almanahul incepe – in buna traditie a almanahurilor Anticipatia – cu un set de articole aproape stiintifice, menite sa debusoleze orice alta incercare a cititorului de a ramine uimit de vreo poveste fantastica, continua cu continutul si se incheie apoteotic, cu 20 de pagini pentru rebusisti.“ Nu ma bag, e parerea lui, voi scrie despre Almanahul Estival Science Fiction, aparut intre timp, intr-una din saptaminile viitoare. Catalin Ionescu, dur cum il stim, incepe bine din titlu: „Farmecul discret al restauratiei“. Nu prea se bucura de simpatie timisorenii! Un articol sec, rece, la obiect, un diagnostic as zice. Ionescu nu intra foarte mult in amanunte, nu cerceteaza fiecare text in parte – si ma refer aici la povestiri, textele cele mai cautate totusi intr-o astfel de publicatie –, dar precizeaza ca rubrica de proza este cea mai consistenta.

Concluzia? „in ciuda numelor unor colaboratori din toata tara, Almanahul Science Fiction da o masura destul de exacta a insingurarii la care a ajuns Clubul Helion in Romania – un fapt pe care personal l-am observat cu tristete de mai multa vreme, fara sa-i inteleg adevaratele motivatii. Or, in aceste conditii, aplecarea catre trecut devine un soi de gest reflex. Sigur ca, intr-o lume literara libera, chiar si nostalgia restauratiei isi are un anume farmec discret. Cu conditia sa nu fie decit o interesanta lectie despre cum nu trebuie construit viitorul de care se preocupa literatura Science fiction si nicidecum un model demn de urmat... “.
Capitolul „Pro-Pozitii“ (editorii prefera termenul de „capitol“ celor de „rubrica“ sau „sectiune“) ii prilejuieste lui Liviu Radu publicarea a 13 (treisprezece!) recenzii la carti aparute la Nemira, Tritonic si Diasfera (confuzia Diasfera – Amaltea persista, chiar si pentru unul dintre autorii publicati de Diasfera, dar cind cele doua edituri au acelasi site... cum sa nu fie citiorii „confuzati“?). Cartile recenzate sint semnate de K.J. Bishop, Jeff VanderMeer, Stephen King, Costi Gurgu, M. John Harrison, Florin Pitea, Kelly Link, dar avem si doua antologii editate de Horia Nicola Ursu si Michael Chabon. Alte recenzii au ca obiect carti de Clive Barker (Oana Stoica-Mujea) si Lewis Caroll, Victor Martin, Mircea Oprita, Oana Stoica-Mujea, Kurt Vonnegut jr. si Cornel Robu (Györfi-Deák György).

Un alt capitol, „Pro-Gresii“, este dedicat studiilor, si avem aici „Aldous Huxley si existenta lipsita de speranta“ de Boda László si „Postmodernismul si sefistii romani“ de Voicu Bugariu, un fragment din cartea sa tocmai incheiata, Literati si sefisti. O confruntare de mentalitati. Despre insailarile lui Victor Martin nici nu merita sa vorbesc, cred ca nici el nu stie prea bine ce-a vrut sa spuna.
Am ajuns la final, a trebuit sa elimin din nou peste o mie de semne din text si am revenit astfel la frazele de inceput: Unul dintre avantajele revistelor electronice este acela ca...