De la o vreme, revista electronică Pro-Scris
(http://proscris.110mb.com) are o nouă înfăţişare, seamănă mai mult a blog.
Asta nu-i rău, comentariile cititorilor sînt bine-venite oricînd. Reversul
medaliei este că nu mai e clar sumarul pe număr. Astfel, numărului 4/2008 i se
adaugă ştiri, anunţuri, articole chiar, postate ulterior şi care fac cititorul
să nu mai ştie care a fost exact sumarul numărului. Poate că adăugarea în meniu
a unei rubrici de ştiri/noutăţi ar putea rezolva problema.
Să intrăm în sumar, aşa cum se prezintă el:
Tema secţiunii „Pro-Puneri“ este „Aşa scrieţi voi“. Cîteva
articole despre cine scrie, cum scrie, despre ce... şi întrebarea care răzbate
uneori printre rînduri „de ce?“. Cătălin Ionescu („Cum/cine ar trebui să scrie?“)
pleacă de la articolul despre critica literară din Wikipedia (varianta în limba
română), întrebîndu-se cine scrie acest articol, de ce îl scrie aşa, ajungînd
apoi şi la critici, cine sînt ei şi ce vor, şi la impactul criticii asupra
cititorilor „de rînd“. OK, n-ar trebui ca Wikipedia să fie scrisă de „băieţii
de cartier“, dar cum să-i faci pe cei care chiar au ceva de spus să participe
la acest proiect? În fond, cei care au ceva de spus preferă s-o facă la locul
lor de muncă, adică în revistele literare. Cum, de altfel, o face şi Cătălin
Ionescu. De ce nici el nu face asta în articole pentru Wiki? Îşi răspunde
singur în finalul articolului, într-un post scriptum: chiar crezi că merită?...
Györfi-Deák György – „Elogiul comentatorului suprem“. Un
tablou distopic al culturii române după 1989, încheiat cu „Astfel, o parte
dintre tinerii critici, membri ai unei tagme cîndva temute şi respectate, s-au
reprofilat şi au devenit comentatori literari. Ce este comentatorul literar?“.
Iar sentinţa autorului este că, „la ora actuală, comentariul literar reprezintă
culmea succesului facil în atît de desconsideratul domeniu al artei cuvîntului
scris. Comentatorul de profil s-a instaurat ca prădător suprem pe un teritoriu
din care a eliminat sistematic orice concurent, orice opinie critică avizată
(...)“. Cam dur, nu? Poate sînt comentatori şi comentatori... Concluzia lui
Györfi-Deák: comentatorii sînt vremelnici, criticii sînt eterni. Ei, nu toţi
criticii sînt eterni, aşa cum nu putem şti dacă nu cumva vreunul dintre comentatorii
de azi va face pasul spre „operă“ (deşi, e drept, puţin probabil). Bine, şi? De
ce să-i blamăm (la grămadă) pe comentatorii apăruţi în ultima vreme, în special
pe Net (nu prea văd cum se poate elimina concurenţa de pe o piaţă în plină
creştere – şi mă refer aici şi la revistele clasice, şi la Internet)? În fond,
fiecare astfel de comentator are un public al lui, inclusiv comentatorii de la
Pro-Scris. Important e ca noi, cititorii, să avem de unde alege.
Mircea Opriţă – „Exerciţiul critic“. „Dorinţa autorilor de
literatură SF de a fi băgaţi în seamă şi trataţi colegial de mainstream-ul
cultural este, presupun, tot atît de veche ca însăşi preocuparea lor pentru un
asemenea tip de creaţie.“ De aici pleacă Mircea Opriţă; şi de la ideea unui
funcţionar sovietic ca despre SF să scrie cei care îl produc, idee ce a prins,
ba chiar am văzut-o aplicată şi prin părţile vestice ale lumii. „Revistele SF
şi-au format şi acolo critici proprii, dispuşi să înghită pe nerăsuflate
producţia năvalnică a fiecărui an, s-o descrie, s-o evalueze şi să-i impună
direcţii de urmat.“ Şi la noi, unii s-au reprofilat din scriitori (Ion Hobana,
Voicu Bugariu, Constantin Cubleşan) ori au devenit prozatori din critici
(Florin Manolescu şi Ovid S. Crohmălniceanu). „S-a ajuns în felul acesta la un
exerciţiu critic de tip profesionist, susţinut de anticipatori parţial
reprofilaţi, cărora li s-au adăugat pe neobservate exegeţii de provenienţă
universitară, precum Cornel Robu.“ Un alt canal prin care s-a ajuns la critică
a fost cenaclul. „Cenaclurile SF, ca toate cenaclurile literare din lume, au
reprezentat şi nişte scene potrivite discuţiilor de specialitate, încît nu e
greşit să afirmi că, în paralel cu şcoala creaţiei generice, se năştea şi
evolua acolo un exerciţiu critic specializat.“ Dintre cenacliştii deveniţi
critici/teoreticieni ai fenomenului SF, Opriţă îi aminteşte pe Doru Pruteanu,
Sorin Antohi, Lucian Ionică – cu proiecte în general nepuse în operă. Printre
cei proaspăt sosiţi în domeniul criticii SF, îi pomeneşte pe Liviu Radu,
Györfi-Deák György, Că-tălin Badea-Gheracostea (singurul anunţînd proiecte mai
de anvergură). Ca de obicei, un text documentat şi argumentat, arătîndu-ne că
Mircea Opriţă este unul dintre puţinii critici care se iau în serios (şi sînt
luaţi în serios de cititori).
Secţiunea „Pro-Poziţii“. Recenzii de Liviu Radu la cărţi de
Roger Zelazny, la cărţi ale autorilor români publicaţi la Editura Bastion
(Marian Truţă – Liviu Radu consideră Vremea Renunţării cel mai reuşit volum din
serie –, Lucian-Vasile Szabo, Cristian Mihail Teodorescu, Dănuţ Ungureanu), la
antologiile Dozois de la Nemira.
Mircea Opriţă scrie despre Scriitori români de science
fiction de Cornel Robu. E relaxant şi profitabil pentru toată lumea cînd un
critic de excepţie, ca Mircea Opriţă, scrie despre un alt critic de excepţie,
scoţîndu-i în evidenţă meritele, dar punctînd şi lucruri discutabile sau
tendinţe greşit generalizatoare. La aserţiunea lui Cornel Robu că nu se mai
scrie SF adevărat nici în lume, şi nici la noi, Opriţă răspunde: „în principiu,
eu admit contaminările venite dinspre fantastic, horror şi alte domenii de
graniţă cu SF-ul, după cum admit şi contaminările dinspre literatura generală.
Asemenea relaţii nonconformiste schimbă, fără îndoială, conţinutul «clasic» al
anticipaţiei, permiţînd, în schimb, o evoluţie tematică, motivică şi
stilistică, absolut necesară spre a preîntîmpina sclerozarea SF-ului în tipare
deja bine bătătorite“. Îmi pare cel mai bun text publicat în acest număr al
Pro-Scris, text din care toată lumea are de învăţat.
Pro-Scris a avut şi vremuri mai bune. Cea mai recentă
apariţie nu intră în această categorie, dar aştept cu mare interes următorul
număr.
Comentarii utilizatori
mrm kyodnb, Luni, 26 Ianuarie 2009, 22:11
Sincer site-ul nu are un design si o idee de prezentare prea reusita...dar cine sunt eu sa carcotesc.
rectificare michael, Luni, 26 Ianuarie 2009, 12:03
tema sectiunii Pro-Puneri din nr. 4 este "Critici şi comentarii / critici şi comentatori" ("Asa scrieti voi" este tema numarului viitor). acum pagina de sumar este usor de gasit pe site, la Pro-Domo (sau direct la http://proscris.110mb.com/?q=node/61 - exista link pe fiecare articol, asa ca e usor de parcurs toata revista). multumesc lui Gyuri pentru atentionare
O mică îndreptare Györfi-Deák György, Luni, 26 Ianuarie 2009, 09:21
Articolul face chiar la început o afirmaţie greşită, cum că tema secţiunii ''Pro-Puneri'' din Pro-Scris 4/2008 ar fi fost ''Aşa scrieţi voi''.
Cititorii revistei noastre vor râde pe săturate, pentru că tema dezbătută în numărul trecut a fost: 'Critici şi comentarii / critici şi comentatori'':
http://proscris.110mb.com/?q=taxonomy/term/61
De atunci am început pregătirea noului număr, care va apare în jurul datei de 1 Aprilie şi va avea tema ''Aşa scrieţi voi'' (parodia SF ca act creator şi de interpretare critică).
Ca să-i ţinem pe cititori în priză, să stabilim un ritm de lucru şi să-i imboldim pe susţinătorii noştri, am ales să profităm de facilităţile noului sistem informatic DRUPAL de publicare on-line şi să postăm materialele primite pe măsură ce ni se trimit, urmând ca la apariţia următorului număr să facem sumarul lor şi să anunţăm apariţia încă unei ediţii. Iese din tipic, e modern şi, până acum, nimeni nu s-a plâns că ar fi deranjant.
N-avem nimic împotrivă ca alte publicaţii electronice cu profil comercial, precum Nautilus-ul editurii Nemira, să opteze pentru propria politică de apariţie şi le urăm mult succes atât timp cât lucrează în folosul cititorilor, drept dovadă că am anunţat fiecare apariţie de până acum, semn că oferim spaţiu pentru o analiză critică a lor.
Noi vom merge mai departe în felul nostru, liber de constrângeri, conform principiilor literar-estetice anunţate în ''Pro-Teze'':
http://proscris.110mb.com/?q=proteze
Vă reamintim că aşteptăm materiale pe noua temă până în 15 martie 2009, la miezul nopţii.
Autor: 
RSS Feed
Newsletters