Autor: Cenaclul ProspectArt şi-a reluat activitatea joi, 30 aprilie, la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“, din iniţiativa Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy.
Pe lîngă vechea gardă a cenaclului, la întîlnirea de joi au mai fost invitaţi scriitori, critici: Ion Hobana, Bianca Burţa-Cernat, Paul Cernat, Roberto Quaglia. Au mai fost prezenţi Liviu Radu, Cristina Ghidoveanu, Lucian şi Dina Hanu, Sebastian A. Corn, Ionuţ Bănuţă, Balin Feri, Dumitru Stătescu, celebrii fani Bebe şi Nicu (despre care am mai scris în acest colţ de pagină), Gabi Vîlsan, bloggeri: Jen, Dreaming Jewel, caprikornk13, Dragoş C (care au şi scris apoi, pe blogurile lor, despre ce s-a întîmplat). Au mai fost şi alţii pe care nu i-am cunoscut, în total ceva peste 30 de persoane.
Aşteptat cu mare interes de toţi cei prezenţi, Cristian Tudor Popescu şi-a amintit cum erau şedinţele de cenaclu pe vremuri şi a spus o propoziţie care a rămas întipărită în memoria celor prezenţi: „cenaclul n-a greşit niciodată“. Chiar dacă unul sau altul a greşit în aprecierile lui faţă de un tînăr, în ansamblul lui, cenaclul n-a greşit cînd a validat valoarea unui text sau a unui aspirant la gloria literară. Lucru pe care trebuie să-l recunosc: prin cenacurile SF prin care am umblat, cei care erau văzuţi ca scriitori talentaţi, cu viitor, chiar erau, şi au dovedit-o prin cărţile pe care le-au publicat mai apoi.
Problema pe care a ridicat-o CTP, adevărata problemă a unui cenaclu, de fapt, a fost: „Dilema e ce vrem cu acest cenaclu, în afară de a ne vedea la faţă. Care e finalitatea lui?“. De aceea am şi zis că, dacă SRSFF vrea să iasă ceva bun din acest cenaclu, atunci ar trebui să şi-l asume pînă la capăt, să-l facă cenaclu al SRSFF şi să-l introducă în programele pe care le gîndeşte pentru anii ce vor veni.
Ion Hobana a spus: „Poate mulţi s-au săturat de virtual şi mai vor şi contact direct. Să încercăm să reînviem spiritul cenaclier“. Au mai vorbit şi alţii despre contactul direct, despre discuţiile care sînt altfel faţă în faţă decît pe net.
Ca orice cenaclu care se respectă, au fost şi momente dedicate lecturii, semn că organizatorii n-au lăsat lucrurile la voia întîmplării. Cristian Tamaş a citit un text, „O umilă contribuţie la radiografierea SF-ului românesc actual“, din păcate plin de poncifele vînturate peste tot – şi neadevărate, de fapt: tinerii nu citesc, scriitorii români nu-şi găsesc editori pentru cărţile lor... Îl invit pe Cristian să urmărească cine vine la tîrgurile de carte şi cine pleacă de-acolo cu sacoşe de cărţi, să numere cîţi autori români de F&SF au fost publicaţi în ultima vreme şi cîţi dintre ei au fost debutanţi...
Şi din nou problema cenaclului old fashion: cine poate fi atent cînd ţi se citeşte un text de 10 pagini? Ideea de a se posta undeva, pe un site, textele, înainte de şedinţa de cenaclu, mi se pare chiar viabilă.
Una peste alta, a fost o întîlnire plăcută, la fel de plăcută ca şi berea de după, care s-a prelungit mult în noapte...
RSS Feed
Newsletters