FANTASY&CIENCE FICTION. Puţine cluburi din Europa au palmaresul Helionului

Dialog cu Cornel SECU

Autor: Michael HAULICĂ | Categoria: Rubrici | 2 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

Cornel Secu, promotor al sefeului, redactor-şef de reviste, director de editură, răspunde unor întrebări despre sefeul românesc care se întîmplă la Timişoara de 30 de ani încoace.

Au avut loc la Timişoara, zilele trecute, festivităţile care au marcat 30 de ani de existenţă ai Clubului Helion. Cum au fost începuturile?

Helionul s-a înfiinţat pe 18 martie 1980. La prima întîlnire au fost cinci inşi, printre care Lucian Ionică, Silviu Genescu şi Duşan Baiszki. Locul a fost Casa Tineretului din Timişoara. Apoi au venit A.C. Giagim, Mihai Alexandru, Liviu Pârvan, George Terziu, Marcel Luca, Willy Jager, Mihai Marinică. În 1981 aveam peste 30 de participanţi, şedinţă de şedinţă, şi, lucru extrem de important, nici unul nu era la categoria „umplutură“. În toamna lui 1980 a avut loc celebra Conven-ţie (Consfătuire a cenaclurilor, cum se chema atunci) de la Timişoara, cînd Helionul, alături de Solaris Bucureşti şi Quasar Iaşi a contribuit la mica revoluţie optzecistă a sefeului românesc.

Cîteva realizări? Volume ale cenacliştilor, antologii...

Sînt puţine cluburi în Europa care se pot mîndri cu „palmaresul“ Helionului:

n peste 30 de premii la convenţiile (consfătuirile) naţionale de gen. Trei premii la EUROCON pentru Cel mai bun fanzin (1984, Brighton; 1989, San Marino – pentru Helion; 1988, Budapesta – pentru Biblioteca Nova);

n 24 de ediţii ale Sesiunii Helion;

n 23 ediţii ale Concursului de proză scurtă Helion (prima ediţie, 1981, preşedintele juriului Mircea Opriţă). Laureaţi au fost atunci: Ovidiu Pecican, premiul I, George Ceauşu, premiul al II-lea, Aurel Carasel, premiul al III-lea. La ediţia a II-a, premiul I l-a luat Alexandru Ungureanu, cu bine-cunoscuta Artele Marţiale Moderne. Ar merita făcut un inventar al tuturor celor distinşi cu premii sau menţiuni la Concursul de proză scurtă Helion de la început şi pînă acum;

n 25 de ediţii ale Revelionului SF (unic în lume, organizat pînă acum în ultima vineri a lunii ianuarie);

n 9 ediţii ale concursului de traduceri de povestiri româneşti într-o limbă străină (prima ediţie –1983, ultima ediţie – 2008);

n lansarea caietului de teorie, critică şi istorie literară Biblioteca Nova – 1983, împreună cu Cenaclul „H.G. Wells“, unsprezece apariţii pînă acum;

n următorii scriitori au cel puţin două volume tipărite: Lucian Ionică, Laurenţiu Nistorescu, Silviu Genescu, Costel Baboş, Lucian-Vasile Szabo, Radu Pavel Gheo, Mandics Gyorgy, Mihai Alexandru, Marcel Luca, Duşan Baiszki, Györfi-Deák György; cîte un volum: Constantin Cozmiuc, Geza Szasz, Florin Contrea, Eugenia Laszlo, Raul Borchin, Dan Petrescu;

n am lansat cîţiva graficieni foarte buni: Mihai Corneliu Donici, Ionel Nistor, Sorin Vreme, Dan Chendi, Radu Cleţiu, Eugenia Banciu, Daniel Ursachi, Cătălin Negrea.

n helioniştii sînt prezenţi în aproape douăzeci de antologii.

Cînd a apărut primul număr al revistei Helion? Mai ştii cine era în colectivul de redacţie?

Primul număr al revistei a apărut în 1981, într-un tiraj de 5.000 de exemplare. Redacţia era formată din Adrian Bancu, Augustin Corneliu Giagim, Silviu Genescu, Lucian Ionică, Wilhelm Jager, Cornel Secu (coordonator) şi Mihai Vuescu, iar grafica era semnată de Mihai Corneliu Donici şi Sorin Vreme. Debutau în proză, în acel prim număr, A.C. Giagim, George Terziu şi Laurenţiu Nistorescu.

Şi acum? Ce se întîmplă cu revista? Ce crezi că ne-ar trebui pentru a avea cîteva reviste viabile?

Ce se întîmplă cu revista? Se întîmplă că sponsorul (Editura Bastion) nu mai are bani să o scoată lunar pe suport celulozic, aşa că o va scoate electronic (începînd din luna aprilie, a.c.), străduindu-se să tipărească 6 numere pe an, majoritatea fiind duble, cum este şi ultimul, nr.1-2/2010. Ca să avem cîteva reviste viabile de SF, ne-ar trebui vreo 3-4 Dinu Patriciu. Absenţa cluburilor înseamnă şi un public cititor mai restrîns, iar marketingul cultural în domeniu e ca şi inexistent.

De cîţiva ani, revista Helion organizează un concurs de proză. Eşti mulţumit de participare, de rezultate? Crezi că există o nouă generaţie care bate la porţile afirmării? Spune-mi cîteva nume de tineri de care vom mai auzi.

Nu de cîţiva ani, ci de mulţi ani, din 1981. Iar calitatea şi obiectivitatea jurizării de la Helion n-a fost niciodată pusă la îndoială într-o ţară atît de suspicioasă şi de nestatornică precum România. O notă specială: la nici un concurs Helion, membrii cluburilor timişorene nu au avut voie să participe. Principiu pe care îl respectăm şi acum. Cred că există o nouă generaţie care poate ocupa locuri importante în avanposturile sefeului românesc. Iată cîteva nume: Adrian Buzdugan, Ştefana Cristina Czeller, Cătălin Furtună, Ciprian Ionuţ Baciu, Laura Ceica, Ionuţ Caragea, Roxana Brînceanu, Balin Feri, Adrian Chifu, Andrei Gaceff, Daniel Onica, Bogdan Aldea (critic şi istoric literar), Marian Coman şi încă cel puţin zece-douăzeci care mai au cîţiva paşi pentru a confirma.

Spune-mi cîteva cuvinte despre reînfiinţarea ARSFAN. Ce vrea să fie asociaţia – este una a scriitorilor, a producătorilor de SF sau o combinată în care intră şi fanii?

ARSFAN a fost o asociaţie necesară, ca o contrapondere la F.N.T.S.F., care a funcţionat mai mult dirijată politic, ARSFAN evitînd acest sistem. Sper ca în următoarele luni, aprilie-mai a.c., să se coaguleze un nou ARSFAN, care să contribuie la revitalizarea fandomului, la organizarea unor bune şi corecte Convenţii Naţionale. Am avut o şedinţă restrînsă, dar mai este încă mult de muncit pînă cînd se va reînfiinţa, dacă se va reînfiinţa.

Ce planuri ai pentru 2010?

Să mergem cu Helionul înainte ca revistă tipărită în format electronic şi să tipărim două volume SF la Editura Bastion. Dacă vom reînfiinţa ARSFAN, mai am ceva de lucru şi aici. Problema susţinerii financiare este o problemă-cheie pentru a spera în realizarea acestor planuri. Apariţia unei antologii Helion cu principalii autori de proză, citită şi publicată de helionişti din 1980 şi pînă în 2010, un lucru care ar fi trebuit să se întîmple în primăvara acestui an, va rămîne un deziderat pentru lunile ce vor veni.

Recomanda articolul prin:

Etichete: Cornel SECU, ARSFAN, Club Helion

Comentarii utilizatori

Dilema prezentă a unui gen istoricViorelsf - Vineri, 2 Aprilie 2010, 11:49

Cred că principala problemă mişcării sf, atât ca activitate de club (cenaclu), cât şi ca sector de marketing, rezidă într-o viziune nouă, diferită de cea de dinainte de Revoluţie. Şi Cornel Secu şi alţii se miră că nu se poate regăsi dinamica mişcării şi revitaliza interesul cititorilor spre acest gen, dar - părerea mea, desigur - este că avem de-a face cu o optică greşită. În epoca de azi nu putem face abstracţie, de exemplu, de sectorul IT şi comunicaţii, de gândirea unei creaţii ca un produs comercial destinat vânzării. Visul găsirii unui mecena nu e imposibil, dar e improbabil. SF-ul trebuie gândit ca o afacere, până la urmă, ca el să meargă, şi nu ca un hobby care doar mănâncă nişte bani. Desigur, cluburile sunt necesare, mai ales pentru un segment de vârstă nostalgic după anumite epoci. Sunt de asemenea necesare pentru brain-storming-uri tematice. Nu în ultimul rând, pentru analize şi elaborări de proiecte.
Sper ca din rândul tinerei generaţii să apară oameni cu un acut simţ al manageriatului care să-l sprijine pe entuziastul Cornel Secu în ducerea mai departe a ştafetei Helion (chiar este un simbol al sf-ului), sper ca aceşti tineri să apară în toată ţara şi să imprime cititorilor interesul cuvenit către acest gen, un gen literar-artistic de avangardă devenit de nişă tocmai prin conservatorism.
Urez lui Cornel Secu să nu lase numele Helion doar ca pagină de istorie, ci să-l ţină ca şi până acum, viu şi activ în sf-ul românesc. Succes şi, pentru că ne aflăm în prag de mare sărbătoare pascală, vă doresc tuturor un Paşte fericit!

precizaremichael - Vineri, 9 Aprilie 2010, 11:05

Intr-un mail primit de la Cornel Secu se face urmatoarea precizare: revista HELION va aparea lunar in format electronic si de sase ori pe an pe hirtie. Asta e o veste buna.