OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Cum ar arata revista ideala? Ce ar contine, ce semnaturi ar sustine-o?
Intr-o lume dominata de carti, cred ca revistele isi au rolul lor bine definit, revistele sint pulsul unui fenomen, sint dovada ca acel fenomen chiar exista.
Este domeniul Fantasy&cience fiction o prezenta, o permanenta in lumea scriitorilor/cititorilor din Romania?

Cita vreme apar carti din domeniu care se vind in mii de exemplare, cita vreme se epuizeaza editii in trei saptamini... ar trebui sa recunoastem ca fenomenul exista, ca nu e vorba despre o moda, ci de fapte zilnice sau macar saptaminale – probabil in fiecare saptamina apare cel putin o noua carte F&F.
Se vorbeste despre promovarea cartii, despre marketing, PR... dar ce-l poate face pe un (posibil) cititor sa cumpere o carte? Subiectul ei? Autorul? Premiile luate? Sau degustarea? Dozele mici in care un autor ii este administrat prin intermediul povestirilor, creindu-i-se obisnuinta (dependenta?)... Aici rolul revistelor mi se pare crucial, si nu spun asta din teorie, din „eu cred ca“, „mie mi se pare ca“. Am experienta revistelor si almanahurilor din ultimii cincisprezece ani, care mi-au facut cunostinta cu autori pe care i-am cautat mai apoi, le-am cautat alte povestiri, le-am asteptat aparitia cartilor in versiune romaneasca.

Revistele F&F sint printre putinele reviste literare de la noi care si-au pastrat calitatea de reviste literare publicind texte. Schite, povestiri, uneori chiar nuvele. Nu am ajuns sa avem un Analog, un Asimov’s sau un Fantasy&cience Fiction, dar nu pentru ca ne-ar fi lipsit editorii/redactorii profesionisti. Daca nu am avut (sau nu avem) o revista de inalt nivel a fost pentru ca nu am reusit sa avem in acelasi timp toate ingredientele: redactorul, editorul, autorii, traducatorii necesari... Dar le avem, fie si disparate, astfel incit, puse la un loc, sa produca revista ideala? Sa le cautam.

La ora actuala apar pe piata trei-patru reviste, se spune despre alte citeva ca vor fi resuscitate in 2008, la altele ne gindim cu nostalgie...
Helion apare la Timisoara, redactor-sef Cornel Secu, redactor-sef adjunct Florin Leodor Danila, periodicitate: o data la doua luni. Plusuri: uneori publica texte (foarte) bune; atentie mare acordata autorilor romani (e locul in care se publica textele premiate la concursul de proza scurta Helion); beneficiaza de colaborari cautate de orice fan SF: Mircea Oprita, Cornel Robu; publica interviuri. Tot la plusuri, e singura revista (literara) care are o sectiune de banda desenata. Minusuri: unele articole sint scrise intr-un limbaj suburban, fiind destinate mai mult rafuielilor personale decit exprimarii de opinii; unele texte sint slabe (dar inca n-am intilnit revista care sa publice numai capodopere); prezentarea grafica a revistei, prea din anii ’80. Si tot un minus: nu respecta termenul de aparitie.

Sci-Fi magazin apare la Botosani, director George Lazar, redactor-sef Catalin Moraru. Periodicitate: lunar. Plusuri: texte bune, cistigatoare ale unor premii importante (Hugo, Nebula). Minusuri: unele texte sint depasite (sefeul se perimeaza usor, mai ales atunci cind nu consta decit in exprimarea unei idei); revista nu pare a avea un program care s-o individualizeze pe piata.
Fiction.ro, Bucuresti, editor: Bogdan Hrib. Trimestrial. Plusuri: coperta cu portrete de autori; colaboratorii; unele texte (inclusiv nuvele); interviurile; autorii romani. Minusuri: publicarea de fragmente din romane in curs de aparitie; aparitie neregulata.
Alte reviste care au fost si, poate, vor mai fi cindva:

Lumi virtuale, despre care am auzit ca isi va relua aparitia. A aparut la Brasov, periodicitate trimestriala, director Catalin Badea-Gheracostea. Plusuri: atentie pentru autorii romani; a publicat in fiecare numar cite o nuvela; avea o rubrica de film sustinuta de Mihai Chirilov; avea rubrica de jocuri electronice; recenziile incercau sa acopere cit mai mult din aparitiile de carte romaneasca. Minusuri: genul de literatura promovata nu se incadra in profilul fanului F&F, ma refer la nucleul dur, care vrea F sau SF curat(e), textele erau cam pe muchia dintre mainstream si gen. Si minusul cel mai evident: ultimul numar a aparut in 2005.
Fictiuni. Redactor-sef Horia Nicola Ursu. A aparut la Satu Mare. Periodicitate: cind a iesit de sub tipar, cum se zice. Plusuri: o revista „profi“ in toate intelesurile, de la alegerea textelor la traducere si redactare; texte romanesti excelente, la fel cele straine (printre ele, nuvele); a avut dosare de autor (unele numere au fost „speciale“, dedicate unui singur autor). Minusuri: din nou, din punct de vedere al fanului pur-si-dur, au fost publicate texte la limita mainstream-ului; si, evident, sucombarea, ultimul numar fiind 7 din 2003. Dar se vorbeste de o revenire pe piata.

Pro-Scris. Revista electronica (http:// proscris.110mb.com), de critica literara (specializata pe F&F). Redactori Catalin Ionescu si Györfi-Deák György, aparitie trimestriala. Plusuri: colaboratorii – Mircea Oprita, Robert Lazu, Liviu Radu, Voicu Bugariu etc.; teme inedite si interesante, acoperind prezentul si trecutul genului. Minusuri: aparitie neregulata.
Anticipatia. Colectia de povestiri stiintifico-fantastice. Continua sa apara (asa se zice, dar nu se gaseste pe piata), cu Aurel Carasel redactor-sef. Versiunea de acum nu are nici o legatura cu aceea de sub conducerea lui Mihai Dan Pavelescu din anii ’90. Asa ca sa retinem din acea perioada un redactor profesionist care stia sa aleaga texte romanesti sau straine remarcabile.
Deci: cum ar arata revista ideala? Ce ar face croitorasul cel viteaz? Ar prinde sapte dintr-o lovitura si ar face o revista care sa semene ca aspect cu Lumi virtuale sau cu Fictiuni sau cu Fiction.ro, ar avea un redactor-sef ca Mihai Dan Pavelescu, un colectiv de redactie format din Horia Nicola Ursu, Catalin Badea-Gheracostea, Catalin Ionescu, Györfi-Deák György, Florin Pitea, colaboratori pe Mircea Oprita, Cornel Robu, Robert Lazu, Liviu Radu, Lucia Simona Dinescu, partea de non-fiction ar trebui sa arate ca in Pro-Scris... Buna lovitura, nu?