OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

N-am avut concediu, in schimb, am lucrat si in (multe dintre) zilele de weekend. Lucrat inseamna mers cu cortul de carti, lansat carti, vorbit despre carti pe meleagurile patriei.
Am fost prin librarii, in general, ca insotitor al celor care chiar aveau treaba (aprovizionare, inventar), rolul meu tinind de alte coordonate ale acelor deplasari. Dar am vazut. Ce? Am vazut librarii dichisite, aranjate, ordonate (sau vraiste), dupa criteriile romanesti, acelea care fac din librarii un fel de magazine universale, cincizeci intr-unul singur.

Adica intri in librarie si gasesti buticul Humanitas, buticul Polirom, buticul RAO (Nemira, Teora, Corint si mai putin spectaculoasele Tritonic, Amaltea etc.). Librarii in care, daca esti pasionat de un anumit domeniu trebuie sa vii de-acasa cu lista de carti si editurile la care au aparut ele ca sa le poti gasi. Librarii facute pentru fanii editurilor (nu ai cartilor?) cum se exprima un blogger panicat de schimbarile petrecute in ultima vreme in librariile Diverta. Librarii in care, daca esti pasionat de F&F, trebuie sa stii editurile care publica acest gen de literatura, sa stii dinainte care sint noutatile (sau „vechiturile“) F&F, chiar si pe cele publicate in colectii de mainstream (ei, pe unele le poti recunoaste dupa recomandarile de pe coperta 4, gen „nu va lasati indusi in eroare de subiectul SF“).

Cum ar putea nimeri un pasionat de F&F cartile lui Ishiguro, Auster, Vonnegut (aici sa zicem ca e mai simplu, fanul SF stie de Vonnegut, mai ramine sa afle ca volumele lui sint publicate de Polirom si Humanitas)? Despre surprize, aparitii fara multa reclama... exclus sa-ti faci iluzii ca vei gasi asa ceva. Decit daca iei la mina toate rafturile sperind sa gasesti trei-patru-cinci aparitii de care n-ai aflat inca. De pilda, Ursula K. Le Guin aparuta de curind la noua editura Alexandria.

Ca sa joc rolul optimistului, nu spun ca speranta moare ultima, ci ca speranta traieste mai mult. Si-atunci sper ca noul lant de librarii despre care deja s-a dus vestea (se zice ca va fi inaugurat in octombrie la Cluj) va veni cu aranjamentul occidental, adica pe domenii, in ordinea alfabetica a autorilor, si va putea si amaritul cititor de literatura de nisa, marginala, de gen, na, ca sa n-o dam in peiorative, sa-si gaseasca preferintele in primele cinci minute de la intrarea intr-o librarie.
Am avut lansari de carte in Vama Veche, Mangalia, Rosia Montana, Tirgu Mures, intr-o tabara pe o insula in mijlocul Dunarii. Lumea citeste – ca tot ne aflam zilele astea in plin scandal iscat de televiziunea publica si intentia de a scoate din grila de toamna emisiunea lui Ioan T. Morar (s-or fi gindit marii conducatori ca gata, lumea citeste, ne-am lamurit, nu mai e nevoie de acea emisiune care sa atraga oamenii spre lectura) –, si citeste oriunde s-ar afla, in tabara, in concediu, la festivaluri, la munte si la mare, iar lumea despre care vorbesc insemana rockeri si punkisti, intelectuali, pensionari, gospodine.

Si nu numai ca citeste, dar lumea e dornica sa intilneasca scriitori, sa-i vada, sa le ceara autografe, sa discute cu ei si cu cei care-i insotesc la astfel de evenimente, editori, redactori etc. Si inca, lumea citeste de toate, oricit ne-ar parea noua ca, in anumite locuri, avem parte de public specializat. Pasionatii de F&F citesc si literatura mainstream, cititorii de mainstream nu ocolesc cartile care sint catalogate SF sau fantasy, ori romanele politste, ori cele din categoria thriller. Exista un public larg, din ce in ce mai larg, pentru orice gen de literatura. Un public interesat, curios in fata noutatilor, un public care vrea sa fie la curent cu ce se publica azi in Romania si in lume.
in vara asta am fost si pe net, cealalta patrie a fiecaruia dintre noi, si explozia blog-urilor in care se discuta despre carti vine in sprijinul celor spuse mai sus: lumea citeste si este interesata de carti. Pe linga recenziile obisnuite de-acum, pe linga prozelitismul intru lectura, interesante sint posturile si comentariile in care blogger-ii cititori discuta planurile editurilor, colectiile, autorii publicati sau (inca) nepublicati, fac sugestii, reclamatii, sesizari.

Bineinteles ca fiecare om are parerile lui, preferintele lui. Iar editorii (mi se pare mie sau, incet-incet, incepe sa creasca numarul blog-urilor de editura?) au a se gindi la toate aceste lucruri. Chiar daca (sa revenim la F&F) un comentator se bucura ca, in sfirsit, apare si pe piata romaneasca Peter F. Hamilton, iar altul e de parere ca „mai exista si alti autori britanici de valoare, cum de l-ati gasit tocmai pe asta?“. Sau „Bakker? De unde l-ati mai scos, cind sint atiti autori premiati care inca n-au aparut in romaneste?“, urmat de altul care e de parere ca, „decit sa citesc cine stie ce premii dubioase, mai bine Bakker, macar stiu ca citesc ceva ce-mi place“. Sau alta controversa, legata de ponderea SF – fantasy: „vad ca in ultima vreme publicati mai mult fantasy, iar noi, cititorii de SF, raminem cu buzele umflate“ opus lui „eu evit cartile cu nave spatiale“. Citi cititori atitea pareri si e treaba editurilor sa traga concluziile, sa-si faca planurile in care sa includa carti pe care publicul si le doreste – si e gata sa le si cumpere, aspect foarte, foarte important! – sa le armonizeze, sa dea o coerenta –, planului editorial, sa se afirme ca editura.

Discutiile libere, fata in fata, beneficiaza insa de spontaneitate, de intreruperea discursului, de sentimentul apartenentei la tagma „oamenilor vii“. E mai dificil de purtat o discutie fara ajutorul lui nea Gugal (evident se pierd si argumente, dar nici o grija, se pot aduce si ulterior, pe blog-urile pe care discutiile continua). Dar, ce nu poate face internetul e sa-ti aduca in fata chipuri de oameni bucurosi ca au ocazia sa schimbe idei, impresii, pareri cu scriitorii care, din ce in ce mai mult, incep sa apartina publicului.
Da, stiu ce-am facut asta-vara, or mai fi fost si altele, iar lucrurile pe care le-am povestit aici se gasesc cu siguranta pe blog-uri, vazute din alte unghiuri.