Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2010   |   Iunie   |   Numarul 530   |   FANTASY&CIENCE FICTION. Tendinţe

FANTASY&CIENCE FICTION. Tendinţe

Autor: Michael HAULICĂ | Categoria: Rubrici | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
După ce am umblat cîteva zile prin Bookfest, după ce am asistat la lansări, după ce am stat de poveşti cu scriitori, editori, traducători, redactori, coordonatori de colecţii şi, în general, cam cu tot ce poate fi numit om implicat în editarea de carte (din nou: e vorba despre literatură F&SF, ca să ştim pe ce picior dansăm!), poate că ar fi bine să încerc să rezum acele discuţii, să încerc să trasez o schiţă a ceea ce se publică din literatura de gen. Cu alte cuvinte, să încerc să răspund la întrebarea: „Care sînt tendinţele în domeniul publicării de F&SF în România?“.

Nu ştiu de ce tot caut eu răspunsuri cîtă vreme, după cîţiva ani petrecuţi ca editor, am ajuns la concluzia că nu ştiu ce cărţi vrea publicul, nu ştiu ce ar avea succes. Dar e şi încăpăţînarea una dintre calităţile învingătorilor, aşa că nu mă dau bătut şi, iată, încerc din nou, schimbînd perspectiva de astă dată.

Să vedem, deci, ce publică editorii, ce cred ei că vrea publicul sau ce vor ei să  ofere publicului-cititor. Evident, aici vorbim şi de gusturi, şi de experienţă, şi de vînzările din ultima vreme, şi de marote, idei fixe (uneori puţine, dar fixe). Fiecare editură cu redactorul ei coordonator de colecţie F&SF sau cu omul din interior care se ocupă de cărţile de gen (uneori spre mirarea colegilor, a şefilor etc.), fiecare editură cu subgenul favorit.
 

Măcar aşa, din acest punct de vedere, se poate distinge vreo cale, vreun drum de urmat, vreo tendinţă?

Colecţia „Nautilus“ a Editurii Nemira are un drum clar de ani de zile, mai precis de prin 2006, cînd a fost adus ca redactor coordonator Mihai-Dan Pavelescu, pentru resuscitarea celei mai vechi colecţii de literatură F&SF de la noi. Se ştie ce cărţi scoate Nemira, vorbim aici despre sefeuri clasice, nu neapărat de autori clasici (deşi revenirea la Arthur C. Clarke este un argument şi în favoarea clasicilor), cît clasice ca stil, ca manieră de abordare. Sînt cărţi SF, curat SF, pentru cei care alcătuiesc nucleul pur şi dur al fanilor SF. Sînt autori cu nume, clasicizaţi sau pe cale de a ajunge astfel, de la Clarke, cum spuneam, şi Philip K. Dick, la Frederik Pohl, Orson Scott Card, Dan Simmons, Jack McDevitt, Iain M. Banks, Christopher Priest, Alastair Reynolds etc. Puţinele ieşiri în decor – adică autori mai noi, cel puţin pentru cititorii români – se cheamă Robert J. Sawyer (parcă doar testat) sau Robert Charles Wilson, cu trilogia îndelung lăudată Turbion, Axa, Vortex (ultimul în pregătire). În rest? Noutăţi? Pariuri pe nume noi? Debutanţi care au reuşit să smulgă lauri cu prima carte? La Nemira, nu. Doar Naomi Novik şi-a făcut loc, dar în varianta „Nemira Junior“, cu primul volum al seriei „Temeraire“, cea care i-a adus, prin primele trei romane (publicate toate în 2006), un premiu Campbell pentru tineri scriitori şi un Locus (categoria roman de debut), ambele în 2007. Deci fără riscuri, călduţ, dar eficient. Un caz aparte îl constituie, dacă vorbim despre colecţia „Nautilus“ a Nemirei, seriile de antologii Gardner Dozois şi Ellen Datlow, numele cel mai des vehiculate ca editori, totuşi. Cam acelaşi caz îl avem şi cu seriile fantasy semnate de Maron Zimmer Bradley şi George R. R. Martin. Pariuri pe cai obişnuiţi să cîştige.

Editura Leda are două colecţii, una „SF“, cealaltă, „Fantasy“. E o editură relativ nouă pe piaţa F&SF, dar cu destule realizări, reuşind să atragă atenţia fanilor fie prin nume clasice (A.E. van Vogt, Jack Williamson, Alfred Bester), fie prin seria „Soarele nou“ a lui Gene Wolfe, care a venit şi într-o traducere deosebită, cea a Irinei Horea. Poate volumele în pregătire de Neal Stephenson şi Walter Jon WIlliams ar putea da o idee despre ce va urma, dar deocamdată e prea devreme pentru a trage nişte concluzii. Din titlurile apărute pînă acum n-am reuşit să disting o linie, o direcţie care să-mi spună încotro se va merge. Sînt două colecţii care încă îşi caută identitatea şi, poate, la găsirea ei, un cuvînt îl vor avea şi cititorii, ştiu că blogul editurii este foarte vioi, mai ales cînd este vorba despre cărţile F&SF sau cele cu vampiri. Pentru că aici, da, Leda şi-a găsit o cale, cărţile cu vampiri care au mare succes, că doar nu degeaba sînt patru serii în derulare, începînd cu cea supermediatizată a lui Charlaine Harris, Vampirii Sudului (sau True Blood, în varianta de serial HBO). Şi asta încă nu e tot, mai sînt în pregătire şi altele.
 
Millenium Press are o găină cu ouă de aur, cărţile din seria „Dune“ scrise de Brian Herbert şi Kevin J. Anderson, dar ce se va întîmpla cînd seria va lua sfîrşit nu se ştie. La Bookfest a fost aruncat pe piaţă un roman de Norman Spinrad, semn că se doreşte o serie de autor, ceea ce nu e tocmai rău, Spinrad are încă piaţă în România. Dar, în cazul Editurii Millennium Press, nu despre traduceri ar trebui să vorbim, deşi publicarea lui John Scalzi, un tînăr care a scos primul roman în 2005 şi a luat Premiul John W. Campbell pentru tineri scriitori, ar fi o idee despre intenţiile de a veni cu nume noi ale editurii, care, se ştie, pariază şi pe cai tineri, dar de perspectivă. Caracteristice însă pentru această editură sînt două direcţii: proza scurtă şi autorii români. La Milennium Press au apărut două importante antologii, Cyberpunk (editor Bruce Sterling, celebra antologie-cult a curentului Cyberpunk din anii ’80) şi New Weird (editori Ann şi Jeff VanderMeer), dar şi cîteva făcute „în casă“, cum ar fi cele două antologii AtelierKult sau cele două antologii Millennium Fantasy&Science Fiction. Cea de-a doua direcţie (uneori împletită cu prima) este cea a autorilor români. Poate la nici o altă editură ponderea autorilor români în totalul celor publicaţi nu este atît de consistentă. Să-i enumerăm pe Sebastian A. Corn, Liviu Radu, Mircea Opriţă, Doru Soica, Michael Haulică (proză scurtă), Dan Doboş, George Lazăr. Şi mai urmează, în următoarele luni fiind prevăzute să apară volume de povestiri de Costi Gurgu şi Bogdan Suceavă.
 

La restul editurilor nu poate fi vorba de tendinţe, cîtă vreme cărţile F&SF apar accidental, fără vreo preocupare expresă în acest sens.

E de bine? Nu e? Vom trăi şi vom vedea.

 


Etichete:  Bookfest 2010
 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Educaţia – o piatră de încercare
Cele mai recente comentarii
Si eu m-am lamurit...
Plagiatul este emanatia bibliotecilor neglijate
Doua raspunsuri
Mecanica socială
tot despre Nicusor Dan
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire