Autor: 
Categoria: 
ON-LINE
Viitorul, aşa cum a fost este un nou proiect al Editurii Eagle Publishing House în parteneriat cu Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy, proiect coordonat de tine. Despre ce e vorba?
Nu e tocmai exact. Ei mi-au propus să fac o antologie, eventual în mai multe volume. Proiectul „Viitorul, aşa cum a fost“ cu tot ce cuprinde el – inclusiv titlul – îmi aparţine.
Este vorba de o serie de culegeri de schiţe, povestiri şi nuvele apărute începând cu 1955 în diverse publicaţii (periodice sau ocazionale, de genul almanahurilor) sau în volum, care prin însăşi existenţa lor au marcat într-un fel sau altul science fiction-ul românesc, deci merită a fi conservate pentru uzul generaţiilor viitoare, fie că acestea însemnă publicul larg sau masa specialiştilor în literatură. Vorbim despre un proiect de restituire literară unic până acum în literatura noastră, pentru că el se referă la perioada cuprinsă între 1955 şi 2010 şi va cuprinde pentru început între 16 şi 20 de volume, în funcţie de o serie de factori extraliterari (condiţii tipografice, copyright etc.)
Presupun că anul 1955, anul de la care începi, a fost ales pentru că atunci a apărut celebra Colecţie de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice (CPSF). Crezi că acela a fost un moment de cotitură în sefeul românesc? Un moment de la care putem începe numărătoarea? Ce alte momente importante au mai fost în istoria sefeului românesc, care vor fi evidenţiate în proiectul tău?
Aşa este, 1955 este anul de la care putem spune că SF-ul românesc începe să se manifeste în mod sistematic, pentru că – altfel – cărţi aparţinând genului apăruseră şi până atunci, dar destul de sporadic. Şi era vorba în special de romane, prin urmare - pentru proza de mai mici dimensiuni – 1955 chiar însemnă anul de pornire... Alte momente importante care se vor dezvălui din selecţia textelor aferente diverselor volume se referă la apariţia şi dezvoltarea unor iniţiative publicistice de genul Almanahului Anticipaţia, a semiprozinelor Paradox şi Helion (la Timişoara) sau Quasar (la Iaşi) - înainte de 1990, ori a altor reviste, fanzine sau almanahuri (inclusiv în format electronic) după această dată.
Cum vei structura antologia? Pe perioade, decenii? Pe publicaţii? Vei grupa textele apărute în CPSF, în Jurnalul SF, Helion etc.?
Antologia este una strict cronologică, grupată pe două secţiuni: periodice şi volume de editură. Ca perioade avem 1955-1970, 1971-1980, 1981-1990, 1991-2000, 2001-2005, 2006-2010. Restrângerea intervalului de după 2000 se datorează volumului mult mai mare de proză SF românească apărută în acest interval. Nu intenţionez să fac antologii în interiorul altor antologii prin gruparea textelor după provenienţă. Cum spuneam, criteriul de bază este cel cronologic, care ne poate permite să vedem SF-ul românesc în dezvoltarea sa naturală, cu bune şi cu mai puţin bune – dar nu complet lipsite de valoare.
Vor fi autori care vor avea mai multe texte într-un volum? Crezi că sînt autori mai buni, mai importanţi? Vorbeai zilele trecute de distincţia asta: autor bun/autor important. Şi eu tot aşa împart autorii. Poţi da nişte exemple? Nu-mi spune că nu vrei să superi pe X sau pe Y... Oricum se va vedea în cuprinsul antologiilor.
În mod firesc, având în vederea evoluţia în timp a carierei lor literare, unii autori vor avea mai multe texte într-un volum, dar nu în mod disproporţionat. Acestea vor fi prezentate însă tot în ordine cronologică. Cât despre distincţia de care vorbeai, ea se referă la opere şi nu la autori, ştiindu-se foarte bine că orice scriitor are zile mai bune şi zile mai proaste, prin urmare creaţia este cea care „vorbeşte“. Eu selectez opere şi nu autori. De aceea, a da exemple mi se pare un pic hazardat – e clar că prozele care mă interesează apar în antologie, restul nu contează. Iar de supărat autorii, nu-mi fac probleme: oricum pe majoritatea nu-i cunosc, iar aceia pe care am avut totuşi ocazia - uneori privilegiul – să-i întâlnesc ştiu foarte bine că nu voi face nici un fel de discriminări de selecţie pe baze extraliterare. Cum spuneai şi tu, totul se va vedea în cuprinsul antologiilor...
Cît din personalitatea antologatorului se vede într-o antologie? Crezi că antologatorul este doar un simplu culegător/adunător de texte sau o antologie este, dacă nu neapărat o creaţie, un obiect cultural de sine stătător, cu personalitate?
Se vede foarte mult, aş spune eu. Chiar dacă elementul principal trebuie să fie obiectivitatea estetică, valoarea unui text sau altul este judecată în funcţie de gustul fiecărui antologator. Tuturor ceva ne place, altceva nu. Antologatorul nu face excepţie. Se presupune doar că el este mai avizat decât alţii în a face selecţia respectivelor texte, în rest însă elementul subiectiv joacă un rol extrem de important. Şi ceea ce mi se pare foarte interesant este faptul că există nenumărate variante posibile în a realiza o antologie pe un subiect dat. Totul depinde de personalitatea celui care face selecţia. Iar o antologie chiar este un obiect cultural de sine stătător, purtând marca celui ce-o realizează. Gândeşte-te numai la seriile realizate de Terry Carr, David G. Hartwell sau Gardner Dozois – sînt adevărate instituţii în sine!
Ştiu că primele 8 volume au deja sumarul fixat. Spune-mi ceva despre ele... Autori celebri, autori uitaţi, poate vreun text care a făcut carieră?
Sînt cuprinse în general texte mai lungi, nuvele, uneori chiar miniromane, aşa cum se scria în epocă, şi dintre care multe nu au mai fost reeditate niciodată, mai ales dacă între timp autorii lor au dispărut dintre noi. Vor fi prezente, fără îndoială, nume consacrate, dar şi scriitori mai puţin cunoscuţi sau aproape uitaţi, despre care n-am să vorbesc acum, pentru a nu le răpi cititorilor surpriza reîntâlnirii cu operele lor.
Pe cînd să aşteptăm primul volum?
Este un răspuns pe care trebuie să-l cereţi editorului. Având în vedere că seria de antologii Viitorul, aşa cum a fost este complementară cu o altă serie – Marea antologie (tematică) a SF-ului românesc, realizată de dl. Mircea Opriţă pe parcursul a 14 volume – s-ar putea să mai dureze. Dar eu sper să apară cât mai curând, eventual înainte de Anul Nou, dacă vorbim numai de primul volum. Vom vedea...
Viitorul, aşa cum a fost este un nou proiect al Editurii Eagle Publishing House în parteneriat cu Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy, proiect coordonat de tine. Despre ce e vorba?
Nu e tocmai exact. Ei mi-au propus să fac o antologie, eventual în mai multe volume. Proiectul „Viitorul, aşa cum a fost“ cu tot ce cuprinde el – inclusiv titlul – îmi aparţine.
Este vorba de o serie de culegeri de schiţe, povestiri şi nuvele apărute începând cu 1955 în diverse publicaţii (periodice sau ocazionale, de genul almanahurilor) sau în volum, care prin însăşi existenţa lor au marcat într-un fel sau altul science fiction-ul românesc, deci merită a fi conservate pentru uzul generaţiilor viitoare, fie că acestea însemnă publicul larg sau masa specialiştilor în literatură. Vorbim despre un proiect de restituire literară unic până acum în literatura noastră, pentru că el se referă la perioada cuprinsă între 1955 şi 2010 şi va cuprinde pentru început între 16 şi 20 de volume, în funcţie de o serie de factori extraliterari (condiţii tipografice, copyright etc.)
Presupun că anul 1955, anul de la care începi, a fost ales pentru că atunci a apărut celebra Colecţie de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice (CPSF). Crezi că acela a fost un moment de cotitură în sefeul românesc? Un moment de la care putem începe numărătoarea? Ce alte momente importante au mai fost în istoria sefeului românesc, care vor fi evidenţiate în proiectul tău?
Aşa este, 1955 este anul de la care putem spune că SF-ul românesc începe să se manifeste în mod sistematic, pentru că – altfel – cărţi aparţinând genului apăruseră şi până atunci, dar destul de sporadic. Şi era vorba în special de romane, prin urmare - pentru proza de mai mici dimensiuni – 1955 chiar însemnă anul de pornire... Alte momente importante care se vor dezvălui din selecţia textelor aferente diverselor volume se referă la apariţia şi dezvoltarea unor iniţiative publicistice de genul Almanahului Anticipaţia, a semiprozinelor Paradox şi Helion (la Timişoara) sau Quasar (la Iaşi) - înainte de 1990, ori a altor reviste, fanzine sau almanahuri (inclusiv în format electronic) după această dată.
Cum vei structura antologia? Pe perioade, decenii? Pe publicaţii? Vei grupa textele apărute în CPSF, în Jurnalul SF, Helion etc.?
Antologia este una strict cronologică, grupată pe două secţiuni: periodice şi volume de editură. Ca perioade avem 1955-1970, 1971-1980, 1981-1990, 1991-2000, 2001-2005, 2006-2010. Restrângerea intervalului de după 2000 se datorează volumului mult mai mare de proză SF românească apărută în acest interval. Nu intenţionez să fac antologii în interiorul altor antologii prin gruparea textelor după provenienţă. Cum spuneam, criteriul de bază este cel cronologic, care ne poate permite să vedem SF-ul românesc în dezvoltarea sa naturală, cu bune şi cu mai puţin bune – dar nu complet lipsite de valoare.
Vor fi autori care vor avea mai multe texte într-un volum? Crezi că sînt autori mai buni, mai importanţi? Vorbeai zilele trecute de distincţia asta: autor bun/autor important. Şi eu tot aşa împart autorii. Poţi da nişte exemple? Nu-mi spune că nu vrei să superi pe X sau pe Y... Oricum se va vedea în cuprinsul antologiilor.
În mod firesc, având în vederea evoluţia în timp a carierei lor literare, unii autori vor avea mai multe texte într-un volum, dar nu în mod disproporţionat. Acestea vor fi prezentate însă tot în ordine cronologică. Cât despre distincţia de care vorbeai, ea se referă la opere şi nu la autori, ştiindu-se foarte bine că orice scriitor are zile mai bune şi zile mai proaste, prin urmare creaţia este cea care „vorbeşte“. Eu selectez opere şi nu autori. De aceea, a da exemple mi se pare un pic hazardat – e clar că prozele care mă interesează apar în antologie, restul nu contează. Iar de supărat autorii, nu-mi fac probleme: oricum pe majoritatea nu-i cunosc, iar aceia pe care am avut totuşi ocazia - uneori privilegiul – să-i întâlnesc ştiu foarte bine că nu voi face nici un fel de discriminări de selecţie pe baze extraliterare. Cum spuneai şi tu, totul se va vedea în cuprinsul antologiilor...
Cît din personalitatea antologatorului se vede într-o antologie? Crezi că antologatorul este doar un simplu culegător/adunător de texte sau o antologie este, dacă nu neapărat o creaţie, un obiect cultural de sine stătător, cu personalitate?
Se vede foarte mult, aş spune eu. Chiar dacă elementul principal trebuie să fie obiectivitatea estetică, valoarea unui text sau altul este judecată în funcţie de gustul fiecărui antologator. Tuturor ceva ne place, altceva nu. Antologatorul nu face excepţie. Se presupune doar că el este mai avizat decât alţii în a face selecţia respectivelor texte, în rest însă elementul subiectiv joacă un rol extrem de important. Şi ceea ce mi se pare foarte interesant este faptul că există nenumărate variante posibile în a realiza o antologie pe un subiect dat. Totul depinde de personalitatea celui care face selecţia. Iar o antologie chiar este un obiect cultural de sine stătător, purtând marca celui ce-o realizează. Gândeşte-te numai la seriile realizate de Terry Carr, David G. Hartwell sau Gardner Dozois – sînt adevărate instituţii în sine!
Ştiu că primele 8 volume au deja sumarul fixat. Spune-mi ceva despre ele... Autori celebri, autori uitaţi, poate vreun text care a făcut carieră?
Sînt cuprinse în general texte mai lungi, nuvele, uneori chiar miniromane, aşa cum se scria în epocă, şi dintre care multe nu au mai fost reeditate niciodată, mai ales dacă între timp autorii lor au dispărut dintre noi. Vor fi prezente, fără îndoială, nume consacrate, dar şi scriitori mai puţin cunoscuţi sau aproape uitaţi, despre care n-am să vorbesc acum, pentru a nu le răpi cititorilor surpriza reîntâlnirii cu operele lor.
Pe cînd să aşteptăm primul volum?
Este un răspuns pe care trebuie să-l cereţi editorului. Având în vedere că seria de antologii Viitorul, aşa cum a fost este complementară cu o altă serie – Marea antologie (tematică) a SF-ului românesc, realizată de dl. Mircea Opriţă pe parcursul a 14 volume – s-ar putea să mai dureze. Dar eu sper să apară cât mai curând, eventual înainte de Anul Nou, dacă vorbim numai de primul volum. Vom vedea...
Etichete:
_04060905.jpg "Şcoala Micile Vedete")
RSS Feed
Newsletters