OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

S-a creat un anume consens – la care subscriu – conform caruia editia din acest an a Festivalului National de Teatru este cea mai buna din ultimii ani. Personal, cred ca s-a dovedit a fi chiar cea mai izbutita, relaxata in raport cu variile complexe ale lumii teatrale, in particular, si romanesti, in general. Iar motorul esential al acestei performante se cheama, fara indoiala, Alice Georgescu, reprezentanta prin excelenta a zonei moderate a criticii teatrale. Patinind fara stingacii intre conservatori si reformisti, Alice Georgescu s-a dovedit a fi o investitie de pastrat cu grija in drumul catre institutionalizare al acestui festival.
In definitiv, inteligenta directoarei festivalului rezida si in aceea de a asimila, in acest noiembrie bucurestean, experientele festivalurilor la care a fost martora in ultimii ani, dar si in a crea un halou familial, prin placutele prezentari dinaintea fiecarui spectacol.

Fireste, cred in continuare ca se poate gasi o titulatura mai fericita a evenimentului si, in consecinta, regulamentul sau poate suferi necesare corectii. Cred, in egala masura, ca plaja de selectie poate fi mai ampla, fara a pune in cauza dublarea festivalului printr-o manifestare off. Lipsa din FNT a unor nume precum Theodora Herghelegiu, Radu Afrim si Vlad Massaci, performeri ai festivalurilor din trecuta stagiune, ridica inevitabil discutii, precum si optiunea pentru un anume soi de arheologii sentimentale, fara rezultate spectaculare de virf, precum Hamlet-ul de la Bulandra sau, mai ales, Mediterana braileana. Inca o obligatie este initierea unui concurs de afise pentru a iesi din anostul de imagine din ultimii ani.
Festivalul off – prin regulament, sectiune a FNT fara o logica limpede – ar trebui sa functioneze ca o propunere independenta a societatii civile. Desigur, impedimentul soseste din paradoxul ca UNITER, entitate a aceleiasi societati civile, e obligata cumva, pe perioada desfasurarii FNT, sa actioneze ca o institutie de stat. De aici, nervozitati de tot felul, dar si normale nelinisti. Fara indoiala, in ultimii ani, noul val estetic a cucerit insa spatii importante si e previzibila extensia sa catre zona decizionala a UNITER si, prin urmare, a FNT. Daca nu cumva UNITER va fi dublata de inca o organizatie similara, civila si ea, mai elastica in ceea ce priveste zona de experiment, de avangarda, de tinerete in ultima instanta.
Sectiunea teoretica a urmarit benefic, si ea, comentariul spectacolelor prezentate si o problematica generala a teatrului romanesc in context autohton si european, provocind alaturi de intregul festivalier, cu off-ul asimilat, haloul sarbatoresc asteptat, fara a pasi peste granita penibila a festivismului, desi tentatia adjectivala pindeste inevitabil asemenea operatiuni, in detrimentul mentalitatii predicative.
Oricum, FNT 2000 marcheaza, in fine, progresul de la conservatorism la moderatie, ceea ce mi se pare cel mai important lucru in contextul acestei toamne tenebroase, cel putin electoral vorbind. In pofida lestului politic majoritar previzibil, acesta poate fi un semn pozitiv de civilizatie.