Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2010   |   Noiembrie   |   Numarul 549   |   FILM. Alfabetul filmelor în spaniolă

FILM. Alfabetul filmelor în spaniolă

Autor: Iulia POPOVICI | Categoria: Arte | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
FILM. Alfabetul filmelor în spaniolă

Între 8 şi 14 octombrie, Institutul Cervantes din Bucureşti a organizat la Cinema Studio din Bucureşti a opta ediţie a „Zilelor Filmului de Limbă Spaniolă“ – o săptămînă dedicată unui număr de 11 producţii cinematografice din ultimul deceniu, realizate în Spania şi ţări din America de Sud, premiate la Madrid, Cannes, Valladolid. Festivalul a fost deschis de filmul lui Pere Portabella, Tăcerea de dinainte de Bach.

Producător al filmului lui Luis Buñuel, Viridiana, persecutat de regimul franchist şi lăsat fără paşaport (pentru că decadentul Viridiana făcuse de ruşine etica Spaniei lui Franco nici mai mult, nici mai puţin decît la Cannes), senator în primul Parlament democratic de după reinstalarea regelui şi cosemnatar al noii Constituţii, cu nu foarte multe creaţii, catalanul Pere Portabella e un experimentalist în cinema, un artist al peliculei mai mult decît un cineast. Buñuel şi Portabella sînt singurii realizatori spanioli de filme prezenţi cu o retrospectivă la MoMA din New York – şi nu degeaba.
 
Tăcerea de dinainte de Bach (2007) – prima întoarcere a lui Portabella la cinema, după Podul Varşoviei (1990) şi un proiect colectiv în 2004 – este şi nu este o poveste despre Johann Sebastian Bach. E un film despre Bach ca referinţă muzicală, ca autor al unei muzici eterne ce rezonează în timp şi spaţiu – ceea ce face din abordarea lui Portabella una conceptuală, lipsită de liniaritate temporală ori cauzală. Naraţiunea istorică (mutarea lui Bach în funcţia de cantor la Leipzig şi viaţa lui de om modest şi compozitor genial, în acelaşi timp) e spartă de un puzzle, lipsit de logică aparentă, de salturi în actualitate şi secvenţe onirice. Portabella experimentează pe teritoriul cinematografului ca artă simfonică, studiind interacţiunile labirintice dintre muzică şi imagine, ceea ce, e adevărat, aruncă momente întregi din Tăcerea… într-o zonă intelectuală aproape ocultă, o zonă a percepţiei cerebrale, nu emoţionale. Prima întîlnire cu acest film e şocantă, dar nu suficientă.
Ceea ce s-ar putea spune, de altfel, despre mare parte din cinema-ul hispanofon contemporan, inclusiv dintre cele proiectate la Bucureşti – nu fiindcă în Spania sau America de Sud nu s-ar produce filme de divertisment, filme optimiste. Ceea ce lasă, însă, să se vadă chiar şi o selecţie atematică este identitatea acestui cinematograf ca fiind legată, pe de o parte, de o anume reflexivitate socială cu specific regional (a se vedea Bunicul lui Garcí, distins cu Premiul Goya), iar pe de altă parte, de eterna tentaţie a experimentului vizual şi scenaristic. O voce europeană distinctă, pentru care Pere Portabella nu e neapărat reprezentativ, dar, în orice moment, o experienţă unică.
 
„Zilele Filmului de Limbă Spaniolă“ a cuprins, de asemenea, creaţii de Juan Carlos Fresnadillo (aclamatul Intacto), Adrián Caetano (Ursul roşu şi Bolivia), José Luis Guerín (În oraşul Silviei), Bunicul lui José Luis Garcí, Camino al lui Javier Fesser,Vederi din Leningrad al Marianei Rondón, În oraşul fără limite de Antonio Hernández, Soare cu dinţi de Pablo Malo şiBicicleta lui Sigfrid Monleón. Peliculele prezentate – creaţii ale ultimului deceniu – provin din Filmoteca Ministerului de Afaceri Externe şi Cooperare al Spaniei.
 
În imagine: secvenţă din fimul Tăcerea dinainte de Bach


 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Educaţia – o piatră de încercare
Cele mai recente comentarii
Si eu m-am lamurit...
Plagiatul este emanatia bibliotecilor neglijate
Doua raspunsuri
Mecanica socială
tot despre Nicusor Dan
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire