Timişoara. Primul oraş european
iluminat electric. Primul oraş românesc eliberat de comunism.
Primul oraş cu două festivaluri internaţionale de
film care împart un nume, dar nu şi organizatorii.
Deşi capitală a vestului ţării,
Timişoara, oraş cu o bogată istorie culturală, nu avea în
2007 nici un festival de film, fie el documentar sau ficţiune,
lungmetraj sau scurtmetraj. În 2008, studioul regional de
televiziune, aflat sub patronajul TVR, susţine şi organizează
prima ediţie DocumFest (4-8 noiembrie) – festival internaţional
de film documentar. Iniţiativa se bucură de succes, şi Timişoara
devine un nou punct de reper pe harta cinematografică europeană.
La acea dată, director al TVR
Timişoara era Lucian Ionică, scriitor şi profesor la Universitatea
de Vest Timişoara (printre altele, şi de „Film documentar“).
Ideea unui festival care să atragă nume importante din industria
cinematografică şi să stimuleze dezbaterea publică îi
aparţine, şi el s-a ocupat mai apoi de organizarea evenimentului.
Însă în vara lui 2009, Lucian Ionică a fost îndepărtat
din funcţie, fiind declarat necorespunzător profesional de către
Consiliul de Administraţie al SRTv. „Cînd mai erau cinci
săptămîni pînă la festival, am primit dispoziţie să
plec la Bucureşti pentru două luni, lucru care însemna
compromiterea festivalului“, spune fostul director al TVR
Timişoara. „Mi-am asumat riscul de a nu da curs dispoziţiei –
un lucru periculos, după cum se vede. Am ţinut la idee. Festivalul
nu a fost perfect, dar a reuşit şi a creat un nume (au sosit 183 de
filme foarte bune din 30 de ţări), are acum un prestigiu, a fost
susţinut de instituţii importante şi a atras investitori“,
adaugă el. În iulie a.c., Lucian Ionică a dat în
judecată instituţia, considerînd demiterea sa abuzivă.
După „divorţ“, în custodia cui a rămas
„copilul“?
Iarna lui 2009. Presupusa ediţie a
doua de DocumFest. Dar cine o organizează? Lucian Ionică îşi
cere drepturile asupra unui brand pe care susţine că l-a creat:
„Festivalul DocumFest de anul trecut a fost conceput şi coordonat
de mine. Denumirea de DocumFest eu am creat-o, înainte nu
exista acest cuvînt. Eu eram angajat al televiziunii cînd
am făcut acest lucru, dar jobul meu era cu totul altul. Am făcut
asta pe lîngă ceea ce trebuia să fac, pentru că am
considerat că e util instituţiei, dar nu există nici un document,
nici un act care să arate că eu am cedat această creaţie a mea
televiziunii“. TVR, însă, nu vrea să renunţe la un nume
deja cunoscut pe plan internaţional, la a cărui consolidare a
contribuit financiar în 2008, indiferent de persoana căreia
i-a aparţinut iniţiativa. Cu atît mai mult dacă e vorba de
un fost angajat.
DocumFest 2009 se anunţă a fi o
dispută pe plan atît legal, cît şi moral. Lucian Ionică
organizează „1989 – Revoluţiile din Europa de Est, DocumFest –
ediţie specială“ (8-9 decembrie), iar TVR Timişoara, „DocumFest
– Revoluţiile din Europa de Est“ (15-17 decembrie). Din cadrul
TVR, de ediţia a doua s-a ocupat Daniela Tuleu, care nu consideră
că pretenţiile fostului director sînt legitime: „Do-cumFest
2008 a fost organizat de către TVR Timişoara. Anul trecut a fost un
coordonator de proiect, anul acesta sînt eu, iar anul viitor va
fi probabil altcineva, în funcţie de ce decide conducerea. Ca
urmare, brandul DocumFest aparţine TVR Timişoara. Nu vreau să
comentez faptul că din cadrul instituţiei s-a desprins
organizatorul de anul trecut şi că el a decis să continue o parte
din acest proiect“.
Ce primează: ideea şi inovaţia sau
puterea financiară şi influenţa? Oficiul de Stat pentru Invenţii
şi Mărci (OSIM) va decide într-un final. Daniela Tuleu
afirmă: „OSIM nu a dat încă un verdict. S-a depus, de către
TVR, solicitarea de înregistrare, dar durează cîteva
luni pînă cînd OSIM decide al cui este brandul. În
aceeaşi situaţie sîntem şi noi, şi concurentul nostru“.
Lucian Ionică a depus solicitarea de înregistrare pe 10
septembrie a.c., iar ea a fost aprobată două zile mai tîrziu.
Pînă la finalizare, însă, mai trebuie să treacă trei
luni, în care se aşteaptă alte revendicări ale mărcii. SRTv
şi-a depus solicitarea pe 17 septembrie, iar OSIM va examina acum
ambele cereri, înainte de a lua o decizie finală.
Două festivaluri, acelaşi nume şi
o singură revoluţie
Tematica pentru 2009, deşi evident
dictată de contextul rememorării revoluţiei, a fost propusă tot
de Lucian Ionică, încă din 2008, după reuşita primei
ediţii: „Mi-am luat angajamentul să fac acest festival şi iată
că-l fac. Sînt 20 de ani de la un eveniment foarte important,
cînd au murit zeci de oameni în Timişoara, şi eu vreau
să-mi manifest respectul faţă de aceşti oameni“. Daniela Tuleu
se referă astfel la tema festivalului: „Ne-am gîndit să nu
vorbim doar despre noi, pentru că revoluţia a trecut prin toate
ţările, nu numai noi am suferit atunci – unii mai mult ca noi,
alţii mai puţin. Şi aşa am gîndit tema“.
Dintr-o controversă pentru drepturi de
autor şi principii, Timişoara a cîştigat două festivaluri
de film documentar, cumulînd însă tot atîtea zile
de proiecţie (cinci). La 20 de ani după decembrie ’89, ambele
părţi au decis să omagieze oraşul în care s-a aprins
scînteia revoluţionară în România, dar şi
evenimen-tele similare din întreaga Europă de Est.
Prima versiune DocumFest s-a ţinut la
Universitatea de Vest (UVT). Lucian Ionică a mizat pe interesul şi
curiozitatea studenţilor: „Anul acesta mă adresez în mod
special tinerilor, pentru că persoanele mai în vîrstă
cunosc deja ce s-a întîmplat în ’89 şi au
urmărit, în decursul anilor, toate aceste discuţii. Totuşi,
poate că şi ei vor simţi dorinţa să vadă aceste filme, pentru
că ele nu doar dau informaţii, ci şi redau atmosfera epocii“.
Cele opt documentare prezentate provin din România, Cehia,
Ungaria, Germania şi Polonia. Printre acestea, şi clasicul
Videograme dintr-o revoluţie (Germania, 1992), realizat de Harun
Farocki şi Andrei Ujică, distins, pe 30 noiembrie a.c., cu Marele
Premiu al Festivalului The Art of Document, care a avut loc la
Varşovia. Studenţii au răspuns invitaţiei la vizionare şi la
dezbatere, împreună cu invitaţii speciali Gabriel Burza,
Tudor Orban şi Lucia Hossu-Longin. Noua iniţiativă a lui Lucian
Ionică nu se poate numi în toate privinţele „festival“:
nu a avut competiţie, juriu şi premii. Însă a avut proiecţii
de documentare recente sau consacrate, despre revoluţie, curaj şi
istorie. Filmele au atras, în cele două zile de festival, un
public de aproape 100 de cinefili, studenţi şi nu numai, care au
petrecut cîteva ore în Aula Magna a UVT.
O săptămînă mai tîrziu,
timişorenii au fost din nou invitaţi – de această dată de către
TVR Timişoara – la un dialog cultural pe tema „Revoluţiile în
Europa de Est“. Un juriu internaţional – format din: Jeroene
Depraetere (Belgia), Leonhardt Krause (Germania), Nikola Lorencin
(Serbia), Gyukity Istvan (Ungaria), Constantin Jinga şi Cristian
Tabără (România) – a avut de urmărit şi evaluat cele 22
de documentare care au trecut de preselecţie, din 72 de filme
înscrise.
Dacă prima ediţie DocumFest a avut
loc la Centrul Regional de Afaceri Timişoara, acum proiecţiile s-au
ţinut în clubul Setup Venue, organizatorii mizînd pe
popularitatea localului în rîndul studenţilor şi
tinerilor. „Locaţia părea potrivită pentru temă: noi am văzut-o
mai sobră, mai ascunsă, mai underground“, spune Daniela Tuleu.
„Pînă la urmă, nu dăm importanţă spaţiului, ci
proiecţiilor. În schimb, gala de premiere o ţinem la Operă“,
adaugă ea. Publicul, însă, a dat importanţă spaţiului,
care, deşi amplasat strategic lîngă sediul TVR Timişoara, e
atît de „underground“, încît scapă ochiului
neavizat. Condiţiile de proiecţie au fost şi ele mult mai slabe,
iar spaţiul –, de cinci ori mai mic. Nu au lipsit nici problemele
tehnice, care au răpit mai mult de jumătate din filmul După
revoluţie (România, 2009, Laurenţiu Calciu), nici problemele
organizatorice, care au omis pe de-a întregul Ultimul salut
(Serbia, 2009, Zoran Cvetkovic). Filmele au rulat, în fiecare
zi de festival, în intervalul orar 10.00-18.00. De obicei
spectatorii puteau fi număraţi pe degetele de la o mînă,
dintre aceştia mulţi fiind angajaţi ai TVR.
Deschiderea oficială a Festivalului a
avut loc marţi (15 decembrie) şi a fost moderată stîngaci de
Florin Mihoc. S-a proiectat filmul 16 decembrie – Noaptea în
care s-a născut Visul, o producţie TVR realizată de Vasile Bogdan,
după care a urmat un concert Incanto Quartetto. Au fost prezentate
şi premiere din 2009, dar şi producţii mai vechi, multe realizate
de TVR. Mai pătrunzătoare şi mai tulburătoare au fost Bobinele de
la talcioc (Ungaria, 2005, Zoltan Czigany), Am visat să fim eroi
(România, 2009, Ilie Sîrbu) – film care spune povestea
lui Iosif Ghimboaşă, un tînăr ucis la Bucureşti în
1989 (părinţii săi s-au aflat în public la proiecţie) –,
Miracolul din Leipzig (Germania, 2009, Sebastian Dehnhard şi
Matthias Schmidt) şi Puterea celor fără de putere (coproducţie
Cehia – SUA, 2009, Cory Taylor).
Pe 17 decembrie, în cadrul unei
gale de premiere care a avut loc la Opera Naţională, juriul a decis
cîştigătorii DocumFest: Bobinele de la talcioc şi Capcana
(Republica Moldova, 2009, Leontina Vătămanu şi Ion Terguţă) au
primit menţiuni speciale, locul trei a fost ocupat de Vieţi-graniţe
(Ungaria, 2009, Igor Hidvegi), locul doi – de Fata şi tancurile
(Germania, 2009, Isabell Blöchl şi André Meier). Marele
premiu a revenit documentarului german Miracolul din Leipzig şi a
fost ridicat de unul dintre regizori, Sebastian Dehnhard, care a
decis să doneze o parte din bani unei societăţi caritabile din
România.
Epilog: DocumFest 2010?
Prima ediţie a DocumFest ne-a
demonstrat că există cerere pentru film documentar în
Timişoara. A fost un festival organizat şi promovat profesionist,
care avea toate resursele şi posibilităţile pentru a creşte de la
an la an şi pentru a deveni un punct de referinţă în România
şi în Europa. Mergînd pe principiul că o idee nu poate
fi bună pînă nu încearcă tot mai mulţi să tragă
foloase din ea, DocumFest-urile lui 2009 s-au duelat în teme,
filme, invitaţi şi, nu în ultimul rînd, în mărci
înregistrate. Oricare ar fi decizia OSIM, dezvoltarea organică
a unui festival, care abia făcea primii paşi, a fost pusă în
umbra controversei şi a lăsat în urmă un public nedumerit şi
confuz. Un eventual DocumFest 2010 ne va demonstra dacă mai există
interes pentru documentar în Timişoara, iar organizatorii lui
de drept ne vor releva, poate, adevărata valoare a unui astfel de
eveniment cultural.
Autor: 
Categoria: 
_04060905.jpg "Şcoala Micile Vedete")
RSS Feed
Newsletters