Spre deosebire de alţi ani, cînd
cea mai rîvnită dintre distincţii, Oscarul, îmi trezea
unele suspiciuni legate de criteriile care au stat la baza decernării
premiilor, multe dintre ele fiind contextuale (fie că era vorba depolitical correctness, fie de un anumit interes pentru o problemă
socială sau politică de actualitate), anul acesta am fost plăcut
surprinsă să constat că un film cu adevărat excepţional poate
învinge orice criteriu contextual prin calitatea incontestabilă
a concepţiei regizorale, prin forţa actorilor şi printr-o poveste
reală spusă într-un mod sincer impresionant.
Ceea ce ar fi putut trece pentru
cîrcotaşi drept un film britanic clasic s-a dovedit a fi o
extrem de personală portretizare, aşa cum istoria nu l-a cunoscut
pînă acum, a regelui George al VI-lea al Marii Britanii, tatăl
actualei Regine Elisabeta a II-a. Povestea spusă de scenaristul
David Seidler urmăreşte drama Ducelui de York, interpretat de Colin
Firth, care se află în imposibilitatea de a-şi îndeplini
rolul public pe care apartenenţa la Casa Regală i-l impune din
cauza unui defect aparent fizic: bîlbîiala. Neputînd
ţine discursuri în public, Ducele de York încearcă în
toate modurile posibile să se trateze, însă fără succes.
Totul pînă cînd soţia sa, interpretată de Helena
Bonham-Carter, îl duce la un logoped, Lionel Logue, interpretat
de Geoffrey Rush, ale cărui metode de vindecare nu seamănă deloc
cu cele tradiţionale, punînd accent pe relaţia de determinare
existentă între planul psihologic şi cel fizic. Ceea ce pare
iniţial o simplă terapie fizică se dovedeşte ulterior a fi un
profund examen psihologic al lui Bertie, viitorul Rege George al
VI-lea, pe care Lionel îl ajută să îşi asume şi apoi
să îşi depăşească toate complexele, frustrările şi
traumele din copilărie, printr-o relaţie extrem de specială, care
este, de fapt, coloana de susţinere a întregului film.
De la simpla relaţie doctor-pacient,
legătura dintre Bertie şi Lionel, devenită în timp foarte
familiară şi personală, trece prin două etape: mai întîi,
Lionel se relaţionează cu Bertie într-o ipostază paternă,
pentru a-l face să rememoreze toate momentele traumatizante din
copilărie, dintr-o perspectivă ce schimbă însă poziţia
tatălui autoritar cu aceea a unui tată care ascultă; apoi, odată
cu înfruntarea şi depăşirea complexelor avute în
raport cu un tată puternic, Regele George al V-lea, şi cu un frate
mai mare care îşi bate joc de defectul său de vorbire şi
care duce o existenţă foarte frivolă, vremelnicul Rege Edward al
VIII-lea, Bertie îşi afirmă propria personalitate, în
relaţie cu sine însuşi şi nu cu reperele masculine ale
familiei sale. În această a doua etapă, relaţia dintre
Bertie şi Lionel schimbă raportarea paternă cu una fraternă, în
care cei doi, pe poziţii de egalitate acum, intră în cea mai
profundă şi mai durabilă dintre relaţiile umane: prietenia.
Adevăratul test al profunzimii
relaţiei de prietenie îl va constitui primul discurs ţinut de
Regele George al VI-lea, Bertie, la radio, care va avea o dublă
încărcătură psihologică: pe de-o parte, confruntarea cu cea
mai mare teamă a sa, vorbitul în public, pe de altă parte,
conţinutul acestui discurs: intrarea Marii Britanii în cel
de-al Doilea Război Mondial, împotriva lui Hitler. Scena
discursului rezumă întreaga prietenie şi evoluţie a celor
doi, Bertie şi Lionel: început ca o simfonie (avînd ca
fundal muzical partea a doua a Simfoniei a VII-a de Beethoven)
dirijată de Lionel, cu o unică orchestră, vocea lui Bertie, încă
speriat de microfon (pe care Tom Hooper îl filmează
întotdeauna de aproape, sugerînd atmosfera copleşitoare,
din perspectiva personajului), Lionel se opreşte la un moment dat
din dirijat, pentru că Bertie poate continua singur.
Ceea ce la o simplă vizionare a
trailerului ar putea părea un film istoric este, de fapt, un film
impresionant despre prietenie. Evoluţia acestei relaţii, ce devine
o adevărată conştiinţă structurantă a filmului, este susţinută
de perspectiva regizorală, de unghiul din care sînt luate
cadrele, precum şi de felul în care este scris textul
scenariului. Astfel, în aproape toate scenele în care
apar Lionel şi Bertie, care construiesc treptat prietenia lor,
Lionel este încadrat în partea din dreapta a imaginii,
iar cînd imaginea se schimbă şi camera îl priveşte pe
Bertie, el apare invariabil în stînga. Dacă am suprapune
aceste două cadre, am obţine imaginea metaforică a acestei
prietenii, care pare a deveni o fiinţă unică ce e compusă din
două jumătăţi a două personalităţi puternice. Perspectiva
regizorală urmăreşte schimbarea care se produce în cadrul
relaţiei dintre cei doi atunci cînd, în scena
discursului, încadrarea se inversează: Lionel apare în
stînga imaginii, iar Bertie, în dreapta. „You’re very
much your own man, Bertie“, îi spune Lionel lui Bertie prima
oară cînd se văd după ce Bertie a acceptat să devină rege.
Această schimbare prin care trece
Bertie datorită terapiei lui Lionel, de la un om extrem de nesigur
pe sine, complexat, copleşit de personalitatea tatălui şi a
fratelui, la un rege ferm şi integru, puternic fără a fi dur, este
dublată nu doar de unghiul camerei de filmat, ci şi de construcţia
scenariului. Astfel, proba pe care o dă la începutul filmului
Lionel, actor de meserie, nu logoped, pentru a juca în Edward
al III-lea de Shakespeare, funcţionează de fapt ca o mise en abyme
pentru evoluţia lui Bertie: „Now is the winter of our discontent,
made glorious summer by this sun of York“ poate fi citită şi ca
un rezumat în mic al filmului, unde „sun of York“ este „Son
of York“, Ducele de York.
Nici actorii, nici personajele nu au
refuzat să înfrunte provocarea, fie că a fost vorba de
provocarea unui rol complex, ca în cazul lui Colin Firth şi al
lui Geoffrey Rush, fie că a fost vorba de depăşirea unor limite
impuse de familie, societate sau propria persoană, în cazul
personajului Bertie, ori de înfruntarea unui caz cu totul
aparte, în cazul personajului Lionel. Un film despre puterea şi
voinţa de a-ţi înfrînge propriile limite, dar mai ales
despre profunzimea pe care o poate atinge cea mai frumoasă şi
complexă relaţie ce leagă pe viaţă doi oameni: prietenia.
Autor: 
Categoria: 
Etichete:
_04060905.jpg "Şcoala Micile Vedete")
RSS Feed
Newsletters