Intr-un interviu acordat lui Tom Brook pentru canalul BBC, Kevin Spacey, pe atunci neoscarizat inca, declara ca regizorul Sam Mendes ar fi putut alege pentru rolul lui Lester Burnham un alt actor, a carui simpla prezenta (fizica) in filmul American Beauty ar fi fost de ajuns pentru a face din acesta un succes de box-office. Recunoasterea venind din partea unui insider al industriei cinematografice americane privind interdependenta dintre asa-numitul star system si cariera, mai mult sau mai putin glorioasa, a filmelor este onesta, dar nu este o noutate. Ceea ce se intimpla behind the camera, mergind de la vietile particulare ale actorilor pina la demersurile premergatoare filmarii propriu-zise, a stirnit intotdeauna curiozitate. Filme despre facerea filmelor, cunoscute sub titulatura The Making of..., sint bine primite de public, iar stiri, de obicei picante, despre ce li se mai intimpla vedetelor de film in viata de zi cu zi fac tabloidele sa se vinda.
Este de la sine inteles ca prospectarile lumii de dincolo de pelicula se fac in numele si raspund unor curiozitati diferite. Serialul documentar True Hollywood Stories, difuzat de TVR2, simbata (20,35) se focalizeaza asupra celui mai comun tip de astfel de curiozitate: vietile starurilor. Intentia in sine nu are nimic rau, caci a relega fascinatia pentru film mediata de preferinta pentru un actor sau altul in virstele junetii sau in spatii mentale functionind dupa un mecanism facil este totusi o exagerare in directia unui intelectualism intransigent. In schimb, punerea ei in practica de catre seria True Hollywood Stories este pasibila de suspiciuni nascute din chiar considerarea titlului. Sintagma „povesti adevarate“, pe care acesta il contine, face vadit faptul ca imersiunea in real este menita a depista exact acele compartimente ale sale care urmeaza regulile fictiunii, fie ea cinematografica sau de alt fel. Intr-o ecuatie ce poarta marca Hollywood, serialul documentar opereaza o modificare minimala: in locul povestilor fabricate la Hollywood i se ofera telespectatorului povesti traite la Hollywood.
Retetarul senzationalului, cu ingredientele traditionale – crima, adulterul, prostitutia, gloria si caderea, cu miza pe factorul emotional al receptarii – alcatuieste sita prin care sint cernute vietile starurilor hollywoodiene in vederea retinerii lor ca subiecte ale documentarului. Absurdul conjugat cu violenta nejustificata in uciderea actritei Sharon Tate, gravida in opt luni si nevasta lui Roman Polanski, de catre „Manson Family“, grupul de adepti ai lui Charles Manson, a convenit grilei de selectare mentionate mai sus. La fel si factorul imoral, combinat cu mirajul bogatiei achizitionate peste noapte urmata de o precipitare spectaculoasa in inchisoare, din povestea celei mai cunoscute madam (citeste: organizatoare a unei retele de prostitutie) a Hollywood-ului, Heidi Fleiss.
Derivind direct din tendinta de favorizare a elementului senzational, maniera teleologica de reconstituire a biografiei a mai mult sau mai putin faimoaselor persoane de la Hollywood bate la ochi. Alegerea reperelor biografice si infuzarea lor cu sens, astfel incit sa se organizeze intr-un lant de prefigurari ale acelui punct final in care incredibilul irumpe in viata celor cercetati, nu pot fi trecute cu vederea.
Daca se adauga la unilateralitatea perspectivei si la predeterminarea investigatiei de catre rezultatul sau, segmentarea fiecarui episod prin interventiile comentatorului nevazut, interventii constind in promisiunea, perpetuu amintita, de revelare, perpetuu aminata, a adevarului, o concluzie se impune de la sine. Aceea ca serialul documentar True Hollywood Stories ramine cantonat in zona acceptabilului, plasare favorizata si de lipsa termenilor de comparatie – nu se poate spune ca abunda la televiziunile romanesti alte oferte de scrutare a ariilor conexe filmului. Care scrutare, fara a eluda, prin apelul la criterii intelectualiste neflexibile, vietile starurilor de la Hollywood, merita realizata pe subiecte mai la zi si cu o obiectivitate mai bine apropriata.

