OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Sfirsitul de mileniu a readus pe marile ecrane personaje in mare voga prin anii ’70-’80, daca ne gindim numai la Star Wars, Shaft si Charlie’s Angels. Resuscitati spectaculos cu tehnici si vedete de ultima ora, eroii acestor filme si seriale si-au recistigat publicul care ii cam uitase. Devenit si el celebru cu ceva timp in urma, in anii ’60, agentul 007, inca tinar si ferice in persoana lui Pierce Brosnan, a avut un destin mai aparte. Seria Bond nu numai ca a ajuns la al nouasprezecelea film (The World Is Not Enough), dar se pregateste de al douazecilea pentru ca publicul nu s-a plictisit mai mult de trei decenii de aventurile seducatorului spion. Nu este prima data cind se vorbeste despre „fenomenul“ Bond si nici cind aceasta rubrica il ia in discutie. Revenirea subiectului se datoreaza Antenei 1, care a reluat difuzarea unor filme din seria Bond, inceputa de acelasi post in primavara acestui an cu perioada Sean Connery. Acum, filmelor din anii ’70, cu Roger Moore, li se vor adauga recentele succese cu Pierce Brosnan, Goldeneye si Tomorrow Never Dies. Chiar daca parerile ramin impartite, majoritatea a hotarit ca agentul isi va continua cariera cu succes. Filmele selectate de Antena 1 sint reprezentative pentru cultul Bond si pentru supravietuirea cameleonica a agentului intruchipat de cinci actori pina acum.

Dar mai intii a fost Cuvintul. Totul a inceput intr-o dimineata insorita a anului 1952, cind jurnalistul englez de origine scotiana Ian Fleming, aflat in vacanta la vila sa din Jamaica (botezata de el Goldeneye), cauta un nume pentru eroul din romanul pe care il scria. Solutia a venit de pe coperta unei carti aflate la indemina, Pasari din Indiile de Vest, scrisa de un ornitolog cu numele James Bond. Asa a aparut Casino Royale, prima carte cu 007. Succesul nu a venit imediat, ci dupa doi-trei ani in Marea Britanie, iar editiile americane au devenit celebre in ’61, cind revista Life a publicat o lista cu cartile preferate de Kennedy, in care pe locul noua figura From Russia With Love de Ian Fleming. Deci nu este de mirare ca in prima adaptare cinematografica difuzata live pe CBS in ’54 James Bond era un american cu infatisarea actorului Barry Nelson. Imaginea britanicului sofisticat si dur a fost consacrata de Sean Connery in anii ’60, cind a inceput Bondmania, agentul fiind considerat cel mai important produs exportat de Anglia dupa Beatles.
A aparut o adevarata industrie cu marca Bond, eroul a devenit obiect de studiu universitar la cursurile de sociologie si psihanaliza, iar Playboy a inceput sa publice in foileton romanele lui Fleming, ilustrate cu imagini din filme. Coplesit de insistenta cu care publicul il identifica cu un singur personaj, Connery s-a despartit de Bond cu Diamonds Are Forever (difuzat saptamina aceasta pe Antena 1), iar de aici au preluat George Lazenby si apoi Roger Moore.

Anii ’70 au adus un nou Bond, care se distanteaza de ceilalti prin umor si prin faptul ca isi foloseste mai mult inteligenta si farmecul personal decit forta fizica. De acum agentul de pe ecrane incepe sa traiasca independent de originalul sau literar, dovada ca disparitia lui Ian Fleming nu i-a afectat cu nimic existenta. Mai intii Kingsley Amis sub pseudonimul Robert Markham si apoi John Gardner incepind cu 1981 au continuat sa scrie romane ale caror ecranizari nu l-au lasat pe Bond sa iasa la pensie. In general s-au mentinut ingredientele cu care 007 si-a cucerit primii fani: locatii exotice, urmariri spectaculoase (cea mai recenta – barci cu motor se fugaresc pe Tamisa), sex si violenta in limitele unui film pentru toata familia, automobile care se transforma in submarine si alte masinarii ciudate. In anii ’70, la New York s-a infiintat primul James Bond 007 Fan Club, avind propria revista Bondage, caruia i-au urmat clubul britanic si filialele din alte tari, deci fanii sint multi si uniti. Multi sint insa si cei care detesta acest gen de filme, incontestabil comercial. Dar de numele lui Bond se leaga lucruri care ii pot cuceri si pe cei mai sceptici: poate inconfundabila tema muzicala creata de John Barry si transformata in slagare de nume ca Paul si Linda McCartney, Tina Turner, Sheryll Crow, Garbage; poate frumoasele Bond girls; sau, cu siguranta, masinile de la primul Austin Martin al lui Connery la un Saab 900 Turbo, de la urmatorul Austin Martin „Volante“ al lui Timothy Dalton la BMW-ul lui Pierce Brosnan. Fie ca ne place sau nu, se pare ca vom avea de-a face multa vreme de acum incolo cu 007, iar Antena 1 ne ofera ocazia de a observa fenomenul si de a incerca sa intelegem puterea de fascinatie a celebrului personaj cu numele Bond, James Bond.