OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Artemidoros
Carte de talmacire a viselor
Traducere din greaca, studiu introductiv, note si index de Mariana Baluta-Skultéty, Editura Polirom, 2001,
129.000 lei


Artemidoros „zis Daldianul s-a nascut la Efes si a trait la Roma in timpul imparatului Antoninus Pius“. Opera sa Libri V de isomniis (Talmacirea viselor) a cunoscut repetate traduceri si editari in cursul Evului Mediu (Venetia 1518, Paris 1603). Prezenta editie in limba romana o datoram unei atente documentari si unui sustinut efort de prezentare si decodificare asupra textelor publicate in 1603, 1805, 1864 si 1953, datorate Marianei Baluta-Skultéty.

Lucrarea lui Artemidoros are „un caracter didactic“, ea fiind scrisa, dupa marturiile acestuia, la indemnul si incurajarea lui Apollo daldianul, „numit Mystes, zeu cultivat in mod special la Daldis“ (p.7).
Oniromantia, divinatia prin vise – descrisa amplu in acest adevarat manual de initiere –, incearca sa dea reguli precise in observarea viselor (Oniroscopia) si interpretarea lor (Onirocritica). Divinatia prin vise „marcheaza tranzitia logica de la divinatia conjecturala care doar interpreteaza semnele gindului divin, la divinatia enthusiasta, care substituie limbajului simbolic, limbajul uman, bazat pe un fel de revelatie interioara, pe o comuniune intima intre gindirea divina si intelectul uman“ (p.9).

Potrivit renumitului prezicator atenian Antifon (finalul secolului V.i.Hr.,) si medicului egiptean Hierophilos, „contemporan cu Ptolemaios Soter“, visele sint clasificate „in trei categorii: 1. vise trimise de zei; 2. vise ce se nasc chiar in suflet si carora insusi Aristotel le atribuie si o valoare profetica; 3. vise mixte, determinate de o precupare exterioara a sufletului, ca de pilda, visele erotice“ (p.11). In cadrul acestora, probabil ulterior, au aparut demonii nocturni, erotici prin excelenta: sucubii si incubii. Primul avea aspect feminin si profita de barbatii cufundati in somn adinc, iar ultimii erau cu aspect masculin si aveau aceeasi predispunere erotica fata de femei (pentru detalii vezi Ernest Borneman, Dizionario dell’Erotismo, RCS, Rizzoli Libri, S.p.A., Milano, 1988).

Pentru ca „mesajul visului nu este limpede“, dezlegarea lui „trebuia sa fie data pe baza raportului dintre semn si lucrul semnificat, si nu logica, ci experienta traditionala dadea solutii“. In primul pas al dezlegarii, onirocritul snu vrajitoarea din coltul strazii, n.m.t, „trebuia sa faca distinctia dintre visul obisnuit, care nu are sens simbolic si viziunea onirica, vis care are un asemenea sens. s…t Artemidoros socoteste ca viziunea onirica se deosebeste de vis prin faptul ca indica viitorul, in timp ce visul obisnuit indica realitatea prezenta. Autorul demonstreaza, folosindu-se de exemple, ca exista posibilitatea ca, pe baza afectelor, oamenii sa aiba vise ce nu contin o prezicere a celor viitoare, ci o amintire a realitatilor prezente“ (p. 12).

In linii generale, „toate viziunile onirice conforme cu natura, sau cu legea, sau cu obiceiul, sau cu profesiunea, sau cu numele, sau cu timpul sint de bun augur, in timp ce toate viziunile contrare sint funeste si nefavorabile“ (p. 16). Si de remarcat faptul ca „o viziune care prezice nenorociri va aduce rele mai putin grave daca sufletul celui ce a avut viziunea nu a fost intristat sau inspaimintat; invers, o viziune care anunta lucruri favorabile, daca sufletul nu este intr-o dispozitie buna, va aduce situatii mai putin bune“ (p.19, nota 54). „Si inca ceva“ – sfatuieste Artemidoros. „A arata dispret nu e niciodata de bine, nici fata de un om anume, nici fata de o multime, nici fata de popor – nu mai mult, de altminteri, ca a suporta dispretul, adica sa suporti gestul sau sa faci tu insuti gestul cuiva care dispretuieste“ (Despre dispret, p. 243).
Drept concluzie, am putea aminti din lucrarea regretatului Ion Biberi (Visul si structurile subconstientului, 1970) ca „viata sufleteasca se desfasoara pe doua planuri: viata constienta, aderenta la realitate, logica, inregistratoare de fapte externe, adaptativa si viata subconstienta, gratuita, creatoare, simbolica. Intre cele doua zone se afla o larga circulatie“ (p. 250).