OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

„În Rusia avem două tipuri de criminali de război. Crimele lor au legătură cu al Doilea Război Cecen, care a început în august 1999, imediat ce Putin a fost numit prim-ministru. Războiul – un aspect ce caracterizează primul său mandat prezidenţial – continuă şi în ziua de azi.“1 Vladimir Putin este acum din nou premier şi are toate şansele să redevină preşedinte cel mai tîrziu în 2012. Şi da, conflictul continuă şi astăzi. Primul tip de criminali de război este reprezentat, după Anna Politkovskaia, de cei care au luptat efectiv: forţele federale – absolvite de orice crimă ar fi comis (colonelul Iuri Budanov) şi luptătorii ceceni – invariabil terorişti. Al doilea tip e constituit din populaţia civilă cecenă. Civilii sînt criminali de război pentru că s-au născut ceceni. Ei sînt victimele perfecte, sînt expuşi umilinţelor şi torturilor (Elza Kungaieva şi famila ei). „Toate aceste acţiuni sînt conduse şi coordonate de FSB. Aceştia sînt oamenii lui Putin, care se bucură de sprijinul lui Putin şi pun în aplicare politica lui Putin“.

 

„Pe 25 iulie 2003, într-o instanţă militară a districtului Caucazul de Nord din Rostov pe Don, s-a dat în sfîrşit sentinţa în cazul colonelului – pe atunci – în armata rusă Iuri Budanov, combatant în Primul şi al Doilea Război Cecen şi decorat cu două ordine de merit. A fost condamnat la zece ani de detenţie într-un lagăr de muncă forţată cu regim strict pentru crimele comise în Cecenia în timpul celui de al Doilea Război Cecen. El a răpit o fată cecenă, Elza Kungaieva, şi a omorît-o într-un mod extrem de brutal. [...] Cazul Budanov a început pe 26 martie 2000, ziua în care Putin a fost ales preşedinte, şi a continuat pe o durată de peste trei ani, în timpul celui de al Doilea Război Cecen. [...] Cazul Budanov a fost foarte mult politizat [...] În lumina acestui caz au fost privite toate evenimentele petrecute în anii aceia în Rusia şi în lume: 11 septembrie 2001 din New York; războaiele din Afganistan şi Irak; crearea unei coaliţii antiteroriste internaţionale; actele teroriste din Rusia; luarea de ostatici în Moscova, în octombrie 2002 [...] Pe 25 iulie 2003, părinţii Elzei Kungaieva – fata strangulată de colonel –, care înţelegeau mai bine decît mulţi alţii cum mergeau aceste lucruri, nici nu s-au gîndit să se prezinte la proces. Erau siguri că omul care o omorîse pe fata lor va fi achitat.“

 

Anna Politkovskaia prezintă extrase din rechizitoriu, precizează că prima fază a audierilor a durat peste un an, că atît judecătorul din acea vreme, cît şi procurorul păreau apărătorii lui Budanov şi că primul avocat al familiei Kungaiev, fiind cecen, nu avea sorţi de izbîndă. A apărut apoi „un tînăr avocat, Stanislav Markelov, pentru a-l asista pe Hamzaiev [avocatul cecen – n.m.]. Markelov era rus şi la momentul respectiv acest aspect era esenţial“. Timp de trei ani, cît a durat procesul, Budanov a beneficiat de patru rapoarte psihiatrice, iar după ce verdictul iniţial a fost revocat, încă de două. Toate rapoartele – scrie Politkovskaia – reflectau poziţia preşedinţiei ruse de la un moment dat, „adierea Kremlinului“. Se pare că presiunile venite din partea Bundestag-ului german şi apropierea alegerilor legislative şi prezidenţiale din 2004 (cîştigate de partidul lui Putin şi de Putin sub sloganul „Legea este suverană“) au făcut ca solicitările formulate de Markelov să fie acceptate, iar judecătorul să fie înlocuit. „Budanov ar trebui să fie eliberat pe 27 martie 2010“ – notează ziarista. Ei bine, a fost eliberat la 15 ianuarie 2009, ca urmare a unei decizii pronunţate la sfîrşitul lunii decembrie 2008. „Acţiunile celor care au semnat documentul de eliberare a lui Budanov sînt ilegale, plîngerea mea privind eliberarea anticipată nici nu a fost examinată“ – a denunţat avocatul familiei, Stanislav Markelov. Iar Oleg Orlov, liderul principalei organizaţii ruse pentru apărarea drepturilor omului, a apreciat că e „o bătaie de joc la adresa justiţiei“ şi „o insultă pentru toţi locuitorii Ceceniei“.