Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2002   |   Iulie   |   Numarul 127   |   Falsuri patriotice romanesti

Falsuri patriotice romanesti

sau bolile profesionale ale istoriografiei recente

Autor: Ovidiu PECICAN | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Dupa mari discutii televizate, la OTV, despre faimosul – deja – Rohonczi Codex (de ce nu Codexul Rohonczi?), iata-l fotocopiat, transcris, descifrat si tradus, dupa cum ne asigura editoarea, Viorica Enachiuc. Alcor Edimpex SRL din Bucuresti s-a insarcinat cu aceasta opera editoriala care, dincolo de orice alte considerente, are un aspect grafic remarcabil (coperta si supracoperta, echivalare franceza a traducerii romanesti, prefata de Mihail Diaconescu si cuvint inainte al editoarei, postfata, bibliografie selectiva, vocabular comparat, harta Daciei in secolele I-II si a fortificatiilor romanesti din secolele VIII-XIII, plus un florilegiu de aprecieri semnate de universitari ca Gheorghe Ciobanu, Ariton Vraciu, Ioan C. Chitimia, Nicolae Dunare si Pandele Olteanu). Pentru amatorii de muzica romaneasca din secolul al XI-lea, se anexeaza la volum si o caseta audio continind descifrarile sonore ale notatiilor misterioase din Codex… (magistrul care a realizat performanta este prof. Ciobanu).

Ce este cu acest codex, totusi? Din cite aflam de la Viorica Enachiuc, este vorba despre un coligat manuscris prins intre coperti de piele, aflat la Arhivele Academiei de Stiinte din Ungaria (cota A 1.173), de 12 pe 10 cm si care s-a pastrat pina in 1907 la Rohoncz. El are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 rinduri, scrise cu pana si insotite de ilustratii („…87 de miniaturi care ilustreaza informatia oferita prin scene laice si religioase, cu caracter militar si stiintific etc.“, p. VIII). El i-ar fi fost daruit in 1838 de groful Bátthyány Gusztáv germanului Jülg Bernát, fost profesor universitar la Innsbruck, spre a fi cercetat, dar expertul si-ar fi declinat competenta. Peste ani, la 1878, Fejérpataki Laszló considera ca manuscrisul nu este decit un fals. Un alt autor tentat de descifrarea semnelor misterioase din acest codex, Németi Kálmán, pomenea constatarea unui anume Briquet, dupa care analiza hirtiei ar fi aratat ca aceasta este originara din nordul Italiei, provenind din 1529-1540. Ottó Gyürk era de parere, in 1970, ca semnele care acopera paginile sint cifre.


Din cite se poate vedea, povestea codicelui este incurcata, din analizele de pina acum rezultind ca: 1. hirtia pe care e scris ar fi italieneasca si ar data din prima parte a secolului al XVI-lea; 2. ca semnele care o acopera, insotite fiind de imagini, par sa aiba sens si nu sint aleatorii; 3. ca ar putea fi si un „fals“, raminind insa de precizat in ce sens se poate utiliza acest cuvint in legatura cu ciudatul coligat, cita vreme el nu pretinde in mod explicit nimic despre sine, despre continutul si valoarea sa.
Meritul incontestabil al Vioricai Enachiuc este ca si-a asumat sarcina dificila de a cerceta, la rindu-i, opul indescifrabil. Vreme de trei decenii, ea s-a aplicat materialului studiat, propunind, in fine, o ipoteza de lucru. Conform acesteia, semnele reflecta o scriere coerenta si descifrabila. „Ductul scrierii este de la dreapta la stinga, iar textul se citeste de jos in sus, primul rind, deci, devenind ultimul din fiecare pagina

 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Educaţia – o piatră de încercare
Cele mai recente comentarii
Si eu m-am lamurit...
Plagiatul este emanatia bibliotecilor neglijate
Doua raspunsuri
Mecanica socială
tot despre Nicusor Dan
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire