Thomas Kunze
Nicolae Ceausescu. Eine Biographie
Christoph Links Verlag, Berlin, 2000, 463 p.
La 10 ani dupa moartea violenta a fostului sef de stat si de partid, Nicolae Ceausescu, biografia acestuia continua sa fie invaluita in mister. Dupa 1989 au existat citeva incercari, mai mult sau mai putin reusite, de a reconstitui biografia dictatorului roman. In primii ani dupa revolutie au aparut mai ales in presa romaneasca sute de articole in care autorii au abordat diverse aspecte ale vietii lui Ceausescu. Aproape toate aceste articole constituie o rafuiala postuma cu dictatura comunisto-ceausista, fara sa aiba o valoare stiintifica. Multi publicisti din Occident au cazut prada fascinatiei negative a lui Ceausescu, incercind sa dezlege personalitatea fostului lider si sa explice fenomenul comunist dintr-o perspectiva de superioritate. In anul 1990 au aparut in Germania chiar mai multe carti despre sistemul dictatorial ceausist, in care au fost incluse – fara verificarea surselor – date, informatii si asertiuni vehiculate in presa romaneasca.
De curind a aparut in Germania o noua biografie a lui Nicolae Ceausescu semnata de Thomas Kunze. Cartea se intituleaza simplu: Nicolae Ceausescu. O Biografie. Autorul a urmat la Universitatile din Leipzig si Jena cursuri de istorie, pedagogie si germanistica si a publicat citeva articole despre Romania aparute in diverse ziare si reviste din Germania.
Cartea lui Thomas Kunze nu ofera cititorului ceea ce promite titlul. Lipsa acuta de date verificabile privind viata si mai ales perioada copilariei si a adolescentei lui Ceausescu a fost compensata de Thomas Kunze prin ample citate preluate din citeva lucrari, studii si articole aparute in Romania. Din note si lista bibliografica citata lipsesc, din pacate, tocmai unele lucrari de referinta. Astfel, Kunze nu foloseste ca sursa nici Istoria PCR a lui Victor Frunza (aparuta in Danemarca in anul 1984) si nici lucrarile lui Vladimir Tismaneanu. In schimb, autorul se inspira copios din doua scrieri indoielnice, ambele publicate initial in strainatate. Este vorba despre cartea fostului general de securitate Ion Mihai Pacepa, Orizonturi rosii (New York, 1988), si de reportajul publicistului german radical de dreapta Joachim Siegerist, Ceausescu. Vampirul rosu (Hamburg, 1990).
Discrepanta intre pretentia de a scrie o biografie si produsul final este evidenta si se manifesta in toata aceasta lucrare, in care autorul incearca sa depaseasca penuria de informatii prin preluarea unor colportaje ciudate. Cartea lui Kunze este, in consecinta, o oglinda necritica a zvonurilor si a anecdotelor care circulau nu numai in perioada ceausista. Pasaje intregi ale acestei carti se bazeaza pe folclorul politic acreditat dupa revolutie si de unele persoane apropiate fostului dictator ca, de pilda, Alexandru Barladeanu, Gheorghe Apostol sau Ion Gheorghe Maurer. Cei trei fosti demnitari comunisti au cazut la un moment dat in dizgratie, respectiv au fost izolati de catre Ceausescu din motive de rivalitate politica. Astfel, contradictiile, exagerarile si polemicile celor trei inalti demnitari in legatura cu Ceausescu si evolutia politica a acestui personaj malefic apar si in cartea lui Kunze. Pentru a depasi lipsa de documente, de care se plinge Thomas Kunze, autorul totusi putea sa intervieveze mai multe persoane din cercul fostei puteri si sa consulte macar toate sursele bibliografice existente.
Portretul lui Ceausescu asa cum apare in carte este schematic, nu numai din pricina deficientelor de documentare, ci pentru ca autorul porneste de la o prejudecata, pe care doreste sa i-o impuna si cititorului. Astfel Ceausescu este descris ca un individ care “nu a fost inteligent

