OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Agenţiile de presă şi cancelariile diplomatice de pe trei continente sînt în mare fierbere. Şi nu din cauza vreunui nou conflict armat. Nu, nici vorbă. Piraţii somalezi sînt supuşi unui presing continuu de forţele navale internaţionale, preşedintele american Barack Obama a reuşit să-i irite atît pe oficialii turci de la Ankara, cît şi pe armenii americani care l-au tot sprijinit în speranţa – iluzorie, după opinia noastră – că un cuvînt care ar putea regla 100 de ani de dramatică istorie va fi pronunţat la Casa Albă. Nu, cuvîntul „genocid“ a fost evitat. Pe bună dreptate, credem noi. Pentru că interesele militare şi strategice ale Statelor Unite sînt prea mari şi situaţia internaţională este extrem de tulbure ca o chestiune ce ţine de etică, morală şi adevăr să se transfere şi într-o abordare politică. Chestiunea se amînă. Şi atunci, cine a pus pe jar lumea politico-diplomatică?

 

 

Prima ar fi, căci este în epicentrul disputelor, Roxana Saberi. Este jurnalistă independentă, cu dublă cetăţenie americano-iraniană (o femeie frumoasă, printre altele, născută la 26 aprilie 1977, în Fargo, Dakota de Nord, dintr-un tată iranian şi o mamă japoneză). A fost arestată în februarie 2009, de autorităţile iraniene, sub pretextul iniţial că ar fi cumpărat o sticlă de vin – ceea ce legile islamice din Iran interzic cu desăvîrşire –, iar apoi acuzată că ar face spionaj în favoarea Statelor Unite. Cum Iranul nu recunoaşte dubla cetăţenie, Roxana Saberi a fost arestată fără prea multe cercetări prealabile – sub pretextul că nu mai are acreditare după ce i-a expirat una mai veche – şi încarcerată într-o faimoasă puşcărie de pe vremea Şahinşahului, numită Evin, din Teheran. Cu studii universitare în centre de prestigiu americane, Roxana Saberi lucrează pe cont propriu din 2003, în Iran, unde a înfiinţat o agenţie de ştiri şi un birou independent. În acelaşi timp, este şi o asiduă colaboratoare la Fox News şi PBS, ca şi la zonalele Channel News Asia şi Radio New Zeeland. Din 2003 biroul este închis fără explicaţii, o a doua cerere de acreditare pentru BBC rămîne fără răspuns. Sînt multe coincidenţe cu ce se întîmplă şi prin Moldova, la care ne vom referi imediat, în urma arestării la domiciliu a ziaristei, la fel de populare şi de cunoscute, Natalia Morar. Roxana Saberi este o jurnalistă extrem de activă în Iran şi Asia, un condei slobod într-o lume unde cine tace poate ajunge, eventual, şi filozof.

 

Abia acum începe caruselul politico-diplomatic. Casa Albă reacţionează, Hillary Clinton, secretarul de stat american, îşi exprimă „profundul regret“ şi solicită detalii despre mersul anchetei şi despre proces. Preşedintele Mahmoud Ahmadinejad se pronunţă şi el pentru o „dreaptă judecată“, după ce, pe 18 aprilie, sentinţa condamnării la opt ani de închisoare fusese pronunţată. Între timp, curg protestele asociaţiilor jurnaliştilor din întreaga comunitate internaţională şi cele ale drepturilor omului. Părinţii fostei Miss Dakota de Nord obţin o întrevedere cu fata lor, în timp ce ea intră în greva foamei, fiind deja în a opta zi. Comentatorii încearcă să desluşească legături oculte între arestarea Roxanei Saberi şi noua politică a preşedintelui Obama de reluare a negocierilor şi a contactelor diplomatice cu Iranul. Reiterate, altminteri, de mai multe ori de preşedintele american, dispus să abordeze un dialog direct cu liderii politici iranieni. Ce va urma, vom vedea. Deocamdată, o ziaristă de primă mînă este în puşcărie. Acelaşi lucru i s-a întîmplat şi Nataliei Morar, jurnalistă moldoveancă cu studii de sociologie la Moscova şi avînd deja o bună reputaţie profesională la doar 25 de ani; a fost arestată la domiciliu de autorităţile moldovene, acuzată fiind de organizarea unor acţiuni violente şi de răsturnare a ordinii publice în Republica Moldova. Cu o biografie spectaculoasă, Natalia Morar a fost expulzată din Federaţia Rusă pentru că a scris articole în care incrimina matrapazlîcurile unor înalţi funcţionari FSB şi din anturajul preşedintelui Putin (spălări de bani negri şi transferuri de sume uriaşe care au ajuns la firme fantomă, prin Cipru şi Insulele Virgine...).

 

În schimb, noi o ţinem langa cu potemkiniadele organizate pe bani publici cu prilejul lanţului interminabil de „vizite de lucru“ ale ministresei noastre a Turismului. Penibilă toată mascarada cu caleşti şi gardă de onoare în costume de epocă de la Alba Iulia. Despre procentele obţinute de Elena Băsescu la candidatura ei pentru alegerile europarlamentare sau despre prestaţiile izmenite ale Robertei Anastase în spaţiul public românesc nu mai comentăm.